CCR a atacat decizia Curții de Apel Ploiești, care a hotărât suspendarea deciziei de anulare a alegerilor
0Curtea Constituțională a României (CCR) a atacat cu recurs decizia Curții de Apel Ploiești, emisă joi, prin care a fost suspendată hotărârea instanței supreme privind anularea alegerilor din 6 decembrie 2024.
Curtea de apel Ploiești a primit, vineri, recursul înaintat de CCR la decizia emisă joi de această instanță, prin care se suspendă executarea Hotărârii Curţii Constituţionale nr. 32 din 6 decembrie 2024, au declarat pentru News.ro surse judiciare.
Precizările CCR
CCR a transmis vineri un comunicat în care a informat că a declarat recurs împotriva sentinței pronunțate în data de 24 aprilie 2025 de Curtea de Apel Ploiești, Secția de contencios administrativ și fiscal, în Dosarul nr.301/42/2025, prin care a fost anulată și suspendată executarea Hotărârii Curții Constituționale nr.32/2024.
„În mod regretabil, cu încălcarea prevederilor Constituției României și ale Legii nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, care consacră caracterul general obligatoriu al actelor jurisdicționale ale Curții Constituționale de la data publicării lor în Monitorul Oficial al României, o instanță judecătorească a dispus, fără temei constituțional și legal, cu privire la efectele unei hotărâri obligatorii adoptate de instanța constituțională. Aceste aspecte au determinat Curtea să acționeze procesual pentru a apăra ordinea constituțională și efectele Hotărârii nr.32/2024”, transmite CCR.
De asemenea, CCR transmite că deciziile luate nu sunt acte administrative și, prin urmare, nu pot fi atacate în contencios administrativ, anulate sau suspendate.
„Ca atare, toate efectele constituționale și legale ale Hotărârii nr.32/2024 se produc pentru viitor, sunt general obligatorii pentru toate autoritățile întrucât fac parte din ordinea constituțională, în temeiul competenței exclusive a Curții Constituționale de a veghea la respectarea procedurii de alegere a Președintelui României”, mai transmite CCR.
CCR subliniază în comunicat că este independentă față de orice altă autoritate publică și se supune numai Constituției și propriei legi, iar competența sa nu poate fi contestată de nicio autoritate publică.
„Toți cetățenii au acces la justiție, însă, exercitarea acestui drept și înfăptuirea justiției se realizează numai în condițiile legii, prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege, cu respectarea competenței exprese a instanțelor judecătorești, care nu poate fi extinsă în domenii care sunt excluse controlului judecătoresc.
Prin promovarea căii de atac a recursului, Curtea Constituțională a urmărit restabilirea cât mai urgentă, a ordinii constituționale, respectul deplin și neechivoc pentru deciziile și hotărârile sale și eliminarea din ordinea juridică a oricăror interpretări juridice eronate și a aplicării cu rea-credință a legii”, mai adaugă CCR.
Au fost peste 200 de acțiuni de contestare a Hotărârii CCR
De la 6 decembrie 2024, CCR informează că au fost peste 200 de acțiuni similare, de contestare a Hotărârii Curții Constituționale nr.32/2024. Despre judecător, Curtea Constituțională subliniază că „nu justifică într-un stat de drept și democratic nesocotirea Constituției și a legii, judecătorul fiind chemat, potrivit art.1 alin.(5) și art.124 din Constituție, să le respecte și să le apere, nu să le încalce”.
„Până la această dată, instanțele de contencios administrativ, în respectul Constituției și al legii, au respins aceste cereri, sentința Curții de Apel Ploiești fiind una cu totul singulară și izolată.
Independența judecătorului nu implică arogarea exercitării de către instanțele judecătorești a unui control de constituționalitate a legilor și înlăturarea de la aplicare a acestora pe motiv că ar contraveni Constituției.
Independența judecătorului nu presupune independența acestuia față de însăși sistemul de drept. Judecătorul trebuie să se supună exigențelor cadrului normativ, să-și exercite atribuțiile în limitele statutului și competențelor sale, să interpreteze legile potrivit regulilor de interpretare rațional-juridică a dreptului pozitiv, să aplice legea în mod obiectiv și imparțial și să excludă orice tendințe de voluntarism și arbitrariu în activitatea de înfăptuire a justiției.
Justiția se înfăptuiește în numele legii, și nu potrivit convingerilor, percepțiilor sau opiniilor personale ale judecătorului”, transmite CCR.
11 persoane au cerut la Curtea de Apel Ploiești anularea hotărârii CCR
Pe lângă femeia care a depus solicitarea în instanţă împotriva hotărârii CCR, care se numeşte Gheorghiţa Popescu, alte zece persoane au cerut la Curtea de Apel Ploieşti anularea Hotărârii 32 din 6 decembrie 2024 a Curţii Constituţionale a României, scrie News.ro.
Unul dintre dosare a fost soluţionat de un alt complet din cadrul Secţiei de Contencios Administrativ şi Fiscal a Curţii de Apel Ploieşti, în 23 aprilie. Acel complet a admis excepţia necompetenţei generale, invocată din oficiu, cu consecinţa respingerii cererii de chemare în judecată, ca nefiind de competenţa instanţelor judecătoreşti. Decizia poate fi atacată cu recurs în termen de 5 zile de la pronuntare.
Dintre celelalte nouă dosare, patru au fixate termene de judecată în zilele de 29 şi 30 aprilie, iar cinci se află în faza procedurii prealabile, neavând încă stabilite termene de judecată.
CCR a apărut ofiicial pe site-ul Curţii de Apel Ploieşti în calitate de contestatar al deciziei vizând Hotărârea 32 din 6 decembrie 2024 prin care au fost anulate alegerile prezidenţiale.
Știre inițială
Joi, secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a decis sesizarea Inspecției Judiciare cu o posibilă abatere disciplinară în cazul magistratului care a suspendat decizia de anulare a alegerilor. Motivul care stă la baza sesizării este ca în alte 30 de situații similare soluția a fost de respingere a suspendării deciziei Curții Constituționale (CCR).
Amintim că joi, 24 aprilie, un judecător de la Curtea de Apel Ploiești a acceptat contestația privind suspendarea deciziei Curții Constituționale (CCR) de a anula alegerile prezidențiale luată la 6 decembrie 2024.
Ulterior, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti a declarat recurs împotriva deciziei de joi a instanței.
„Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti a declarat recurs împotriva deciziei pronunțată în cursul zilei de astăzi, 24 aprilie 2025, de Curtea de Apel Ploiești – Secţia de contencios administrativ şi fiscal în dosarul numărul 301/42/2025”, a transmis joi seară Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Potrivit deciziei publicate pe portalul Ministerului Justiției, decizia nu este definitivă, iar CCR are drept de recurs în 5 zile de la pronunțare.
Se încarcă comentariile...
