Exclusiv Cât de siguri mai putem fi că democrația din România va rezista asalturilor radicalismului. Profesor din Bruxelles: „E doar o adaptare formală”
0România nu este pe deplin integrată în Uniunea Europeană, iar democrația dâmbovițeană nu este suficient de matură, avertizează Ramona Coman, profesor de științe politice la Bruxelles. „Europenizarea” e superficială din cauză că multe reforme nu au fost suficient de bine implementate, iar asta reprezintă o vulnerabilitate, crede românca.
România mai are mult de muncit pentru o integrare mai profundă în Uniunea Europeană și pentru a realiza ceea ce s-ar numi o „europenizare” deplină. Este opinia Ramonei Coman, profesor științe politice și cercetător la Université libre de Bruxelles și membru al corupului academic al Centre d'Etude de la Vie Politique. Ramona Coman, care este expert în conflicte de suveranitate din Uniunea Europeană și reforma instituțiilor europene avertizează că nici democratizarea României nu este suficient de profundă, ceea ce poate da unele vulnerbilități, mai ales în contextul creșterii partidelor populiste și eurosceptice. Evident, nu numai România se află în această situație.
„Democratizarea este un proces de foarte lungă durată. Țările care astăzi sunt democrații consolidate nu numai că au început acest proces acum câteva secole, dar au și trecut prin regimuri autoritare pentru a restabili democrația ulterior. Procesul este prin natura sa anevoios și aș mai spune că nu se termină niciodată. Democrația este „work in progress” peste tot. Europenizarea face parte din acest proces de democratizare, dar este mai degrabă legata de transformarea țării candidate în stat membru al Uniunii”, spune profesoara.
Ce înseamnă europenizarea
Ea a explicat și noțiunea de „europenizare”, în contextul în care Uniunea Europeană s-a lărgit în ultimele decenii și dă semnale că va continua acest proces.
„Europenizarea înseamnă că țara care aderă este gata să funcționeze în cadrul Uniunii Europene, este aliniată cu legislația acesteia, îi împărtășește valorile, spiritul și obiectivele”, adaugă experta.
În ce privește România, deși există percepția că românii sunt poate cei mai pro-europeni, Ramona Coman spune că țara s-a europenizat mai mult pe hârtie. Acest lucru înseamnă că procesul lung și anevoios a fost încununat doar parțial de succes și că este prematur să vorbim despre o integrare profundă în Uniunea Europeană. Altfel spus, putem vorbi de o europenizare, dar mai degrabă despre una formală decât de una serioasă.
„România s-a „europenizat” prin faptul că a implementat o serie de norme și de dispoziții ale Uniunii Europene. Însă acest proces a rămas destul de superficial. Este o adaptare formală, în cele mai bune cazuri. Pe hârtie transformarea aceasta pare în regulă. În practică însă se constată de cele mai multe ori că aceste norme și dispoziții nu sunt cu adevărat integrate. Ele sunt uneori neînțelese, ba chiar străine. Există, așadar, acest decalaj între o europenizare formală sau de fațadă și substanța”, evidențiază Ramona Coman.
Deocamdată, România nu și-a găsit locul în Uniunea Europeană, iar procesul este unul de durată. Există însă loc pentru optimism, deși cuvântul de ordine ar trebui să fie mai multă rigoare și implicare pentru o cât mai bună integrarea europeană.
„Deși procesele sunt diferinte prin amploarea lor, același lucru poate fi spus despre democrație. Instituțiile democratice sunt instalate, dar nu toate își însușesc cultura democratică. Cultura democratică lipsește la fel cum lipsește și substanța ideei de integrare. România ca stat membru nu se simte încă în largul ei în Uniunea Europeană.”
Ce soluții are România în Uniunea Europeană
România, dar și celalalte state membre ale Uniunii Europene ar trebui să evite politica dusă de țări ca Ungaria, care fac uz tot mai des de dreptul de veto. Există alte soluții pentru ca un stat ca România să-și atingă obiectivele, iar diplomația, negocierea și integrearea în diverse alianțe ar trebui să stea la baza lor.
„Multe partide la guvernare azi cred că a-ți afirma rolul este a bate cu pumnul în masă la Bruxelles. Statele membre care au experiență în Uniunea Europeană au înțeles că această practică de a bloca deciziile trebuie folosită destul de rar. Este o normă diplomatică serioasă care spune că o țară nu se poate opune în permanență. Un stat membru caută să își armonizeze poziția cu alte state membre. Caută să își lase amprenta asupra politicilor Uniunii Europene prin alte căi, prin idei, prin obiective, prin coaliții cu alte state...”, mai spune experta.
Faptul că reformele importante au fost făcute superficial în România sau nu au fost făcute a afectat poziția sa, mai spune ea.
„Ca să mă fac foarte bine înțeleasă, nu înseamnă că la Bruxelles nu există un raport de forță. România încă își caută acest loc la masa din Consiliu. Deși are o echipă de diplomați extrem de bine pregătiți și foarte buni cunoscători ai afacerilor europene, din punct de vedere politic România își caută încă drumul în Uniunea Europeană. Faptul ca reformele importante au fost făcute superficial sau nu au fost făcute a afectat poziția sa. Europenizarea este încheiată atunci când există o cultură a ei care este respectată și pentru că există această cultură exista și încredere”, subliniază Ramona Coman.
Încrederea este primordială
Nerespectarea normelor în România poate avea consecințe asupra altor state membre, avertizează ea.
„Încrederea este primordiala în integrare. Nerespectarea normelor în România poate avea consecințe asupra altor state membre. De acolo neîncrederea legată de Schengen de exemplu. Iar Schengen este un alt exemplu care ilustrează tensiunea dintre europenizare din punct de vedere legislativ/instituțional și europenizare pe fond, la nivel de practici. Pentru a prelua o expresie cunoscuta, europenizarea trebuie sa fie „forme cu fond” nu „forme fara fond”, completează ea.
Atâta timp cât cultura democratică e insuficientă, riscul ca partidele eurosceptice și populiste să crească este unul major.
„De aici vine sentimentul de nemulțumire. Din acest decalaj pe care îl trăim în viața cotidiană, un sentiment de eșec al europenizării și democratizării. Ambele sunt procese îndelungate. Și mai mult de atât: toți suntem actori în ele. Dacă această cultură democratică nu este interiorizată nici la nivel de elite și nici la nivel de populație, atunci societatea este prinsă în acest „entre deux” care nu face decât să fie un teren fertil pentru partide extremiste și populiste de toate felurile. Cultura democratica se învață”, punctează profesoara româncă.
Pe de altă parte, ea admite că nici Uniunea Europeană nu este perfectă și că, la fel ca orice construcție, este perfectibilă. Cert este că România are nevoie de Uniunea Europeană, iar acest lucru este evident.
„Uniunea Europeană nu este o construcție perfectă. Este perfectibilă. Este și ea un proces evolutiv. Existau probleme deja înainte de 2010. Ele s-au amplificat și acutizat pe fondul crizelor: euro, migrația, Brexit, contestarea drepturilor și încălcarea statului de drept, COVID-19 și război. E enorm. Pentru mulți aceste crize au avut efecte considerabile. Iar ele au creat un teren fertil pentru aceste partide de dreapta radicală care încearcă să își facă un loc în politică din anii 1980. Au reușit fix în acest context de crize succesive. De ce? Pentru că pretind că au capacitatea de a răspunde acestor mari preocupări. Dar cum? Printr-o critică excesivă a Uniunii Europene. Care critică este sigur binevenită. Uniunea Europeană trebuie criticată. Și este criticată”, explică profesoara.
Însă nu doar aceste partide radicale critică Uniunea Europeană. Raportul Mario Draghi este unul extrem de critic, și nici măcar e singur. Pentru democrație, este sănătos ca acest lucru să se întâmple, iar criticile constructive au rolul lor, cu condiția că viziunile în dezbatere să fie democratice, punctează experta.
„Nu numai partidele extremiste sau de dreapta radicală văd imperfecțiunile Uniunii Europene. Partidele tradiționale au și ele vizunii diferite pe clivajul stânga/dreapta. În prezent se pare că cel ce devine dominant este cel bazat pe valori (socio-cultural) care opune tradiționalismul, autoritarismul, naționalismul celor care susțin ecologia politică, progresismul și libertarianismul. Această confruntare de viziune diferite este esența democrației. Cu condiția că viziunile în dezbatere să fie democratice. «Democrația iliberala» nu este o viziune a democrației”, încheie Ramona Coman.
Cine este Ramona Coman
Cercetător și profesor de științe politice la Université Libre de Bruxelles. Proiectul ei actual este axat pe „Conflicte de suveranitate într-o Uniune Europeană în criză”, un proiect de cercetare în colaborare între Universitatea Cambridge și Université Libre de Bruxelles. Ramona Coman este și autoarea volumului „Guvernare și politică în Uniunea Europeană post-criză”, apărut în 2020 chiar sub egida Universității Cambridge.
Se încarcă comentariile...
