Un român s-a furișat în Muzeul Drents înainte de furtul Coifului de la Coţofeneşti: posibila implicare a acestuia în pregătirea jafului
0Un român care s-a furișat în Muzeul Drents, cu câteva zile înainte de furtul Coifului de la Coțofenești și al brățărilor dacice, va fi audiat joi, 16 octombrie, la un tribunal din Assen. Autoritățile investighează posibila implicare a acestuia în pregătirea jafului, după ce a fost identificat din imaginile de supraveghere și martori oculari.
Pe 20 ianuarie, cu cinci zile înainte de furtul Coifului de la Coţofeneşti și brățărilor-spirală, artefacte care făceau parte din tezaurul dacic, Andrei B., român în vârstă de 38 de ani, a pătruns în Muzeul Drents din Assen fără să cumpere bilet. Cu o geantă mare de sport pe umăr, el s-a îndreptat spre aripa expoziției „Dacia, Imperiul de Argint și Aur”, unde erau expuse obiecte de patrimoniu românesc, şi a inspectat calm expoziția. La scurt timp, însă, a fost escortat afară de agenții de securitate, care au refuzat ulterior să explice cum a putut acesta intra în muzeu fără bilet.
Parchetul olandez a precizat că anchetatorii suspectează că această vizită ar fi putut fi o „investigație preliminară” în vederea furtului care urma să aibă loc cinci zile mai târziu. Cu toate acestea, surse judiciare arată că ancheta inițială asupra lui Andrei B. nu a condus la reținerea sa și că acesta nu face parte dintre cei trei suspecți principali ai furtului.
Joi, 16 octombrie, românul va apărea în faţa magistraţilor de la tribunalul din Assen, unde va fi audiat în calitate de martor.
Recunoscut de o recepţioneră
După producerea furtului, autorităţile au scos imagini pentru o perioadă mai lungă de pe camerele video de monitorizare din muzeu, Andrei B. fiind ulterior identificat pe baza acestora.
O recepționeră de la City Hotel De Jonge din Assen l-a recunoscut din fotografiile distribuite de autorităţi, declarând că, în urmă cu câteva zile, românul încercase să rezerve o cameră la hotel, dar cardul său de debit a fost refuzat, astfel că nu a efectuat plata și a plecat.
Pe 28 ianuarie, poliția din nordul Olandei l-a localizat și l-a interogat inițial în calitate de martor. Andrei B. a declarat că nu știa că se afla într-un muzeu și că atunci când a intrat în clădire a crezut, după nume, că este vorba despre un dealer auto Dacia, descoperind ulterior expoziția cu artefactele dacice.
Legături cu o rețea de hoți de artă
Potrivit RTL Nieuws, care citează date din anchetă, Andrei B. vizita frecvent un proprietar de restaurante italiene din sudul Germaniei, suspectat de coordonarea unei echipe care fura obiecte de artă la comandă.
Cu toate că autoritățile suspectează că românul a mers la muzeu pentru a face „investigații preliminare” pentru a identifica modalități de acces la obiectele de valoare din muzeu, el nu a fost reţinut.
Reacția muzeului
Procuratura olandeză și Muzeul Drents au refuzat să comenteze prezenţa lui Andrei B. în muzeu cu cinci zile înainte de furt şi să explice modul în care românul a reuşit să intre fără să plătească bilet.
„Nu comentăm chestiuni legate de securitate”, a declarat un purtător de cuvânt al muzeului.
Furtul Coifului de la Coțofenești și al brățărilor dacice
Vă reamintim că, pe 25 ianuarie, trei suspecți, indentificaţi ulterior ca fiind Bernhard Z. (35), Douglas W. (36) și Jan B. (21), au pătruns în expoziție prin spargerea ușii și vitrinelor cu ajutorul unui exploziv și baros. În acest context, au fost furate trei brățări-spirală din aur și Coiful de la Coțofenești, o piesă unică din 500 î.Hr., împrumutată de la Muzeul Național de Istorie a României și asigurată pentru aproape 6 milioane de euro.
Autoritățile au desfășurat operațiuni sub acoperire pentru recuperarea obiectelor, însă Coiful nu a fost recuperat până în prezent. Informațiile sugerează că în recrutarea hoților ar fi fost implicată banda de motocicliști Hardliners şi că furtul ar fi fost realizat la ordinul unui român, însă Parchetul olandez nu a confirmat această informație.
Între timp, statul român a primit 5,7 milioane de euro, reprezentând despăgubirea de asigurare pentru cele patru bunuri culturale mobile furate în ianuarie 2025 din Muzeul Drents din Țările de Jos, a informat Muzeul Național de Istorie a României (MNIR).
Plata a fost efectuată în două tranșe: 4,845 milioane de euro (85% din valoarea totală) pe 25 august și 855.000 de euro (15%) pe 12 septembrie.
Conform legislației în vigoare, suma va fi virată către bugetul de stat, iar în cazul recuperării obiectelor, asigurătorul va solicita returnarea despăgubirii, iar muzeul va recupera această sumă de la buget.
Se încarcă comentariile...
