Analiză Blocajul politic pune în pericol proiectele strategice ale României. Expert: „Este afectată grav întreaga putere militară”

România resimte deja efectele lipsei unui guvern cu puteri depline, avertizează economistul Adrian Negrescu și expertul în politici de apărare Hari Bucur-Marcu. În timp ce reformele necesare pentru deblocarea a 4,5 miliarde de euro din PNRR riscă să întârzie, proiectele strategice din domeniul apărării și alte angajamente internaționale sunt blocate, cu efecte asupra credibilității financiare și a capacității militare a statului.

Modernizarea apărării antiaeriene este una dintre prioritățile României FOTO X

Funcționarea optimă a statului s-a oprit pe 10 iunie 2026, odată cu expirarea termenelor constituționale de 45 de zile pentru miniștrii Guvernului demis Bolojan.

Fără decidenți politici care să aibă calitatea legală de ordonatori principali de credite, România riscă să piardă peste 4 miliarde de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și a ratat deja termene esențiale pentru semnarea contractelor de înzestrare militară prin mecanismul european SAFE, evaluat la peste 16 miliarde de euro.

Șanse minime pentru adoptarea reformelor PNRR

Economistul Adrian Negrescu a detaliat impactul lipsei unui guvern cu puteri depline asupra procesului de obținere a fondurilor europene și asupra adoptării reformelor blocate.

„Din păcate, nu suntem capabili să îndeplinim condițiile prevăzute în acordul de finanțare. Concret, nu putem aproba ordonanțele de urgență necesare pentru a reflecta angajamentele pe care ni le-am asumat prin PNRR”, explică economistul.

În condițiile în care Guvernul este demis și lipsit de drept de inițiativă legislativă, singura variantă rămâne circuitul parlamentar, un proces greoi și imprevizibil, arată expertul.

„Într-o situație în care avem un guvern demis, lipsit de putere legislativă, singura șansă a României este să trimită aceste proiecte direct în Parlament. Din cele șase reforme fundamentale pentru PNRR, patru proiecte se află deja acolo, iar alte două, printre care și legislația salarizării, ar trebui să ajungă rapid pentru a fi votate de parlamentari. Cu toate acestea, șansele ca aceste proiecte să treacă și să încasăm banii la timp sunt foarte mici, mai ales că în acest moment nu există nicio sesiune extraordinară convocată pentru a aproba aceste legi înaintea termenului limită de 31 august”, continuă Adrian Negrescu.

Pierderea credibilității statului va costa mai mult decât banii neîncasați

În contextul în care datoria externă a ajuns la 230 de miliarde de euro, analistul a avertizat că ratarea sumelor aferente acestui an din PNRR va forța statul să se împrumute la costuri mult mai mari.

„Cele 4,5 miliarde de euro care ar trebui să ajungă în țară din PNRR, condiționate de reformele ce trebuie aprobate până la 31 august, reprezintă o gură vitală de oxigen pentru piața financiară. Acești bani asigură finanțarea proiectelor aflate deja în derulare”, precizează Negrescu.

Neîncadrarea în termen va aduce un impact dezastruos asupra efortului bugetar al statului din cauza dobânzilor masive. „Dacă statul român nu va reuși să atragă aceste fonduri, va fi nevoit să se împrumute pentru a le continua. Împrumuturile se realizează deja la o dobândă de aproape 7%, ceea ce, din perspectivă financiară, va genera un blocaj semnificativ în finanțele statului. Dincolo de efectele economice inerente și de costurile suplimentare ale împrumuturilor, ne confruntăm cu o gravă problemă de credibilitate pe care nu o vom putea rezolva ușor. Ne-am asumat un PNRR, un set de reforme și reduceri de costuri, dar iată că acestea nu devin realitate. Dacă nu implementăm aceste reforme, vom pierde la capitolul credibilitate mult mai mult decât pierdem din punct de vedere strict financiar”, mai spune analistul.

Impactul direct asupra capacității de luptă a Armatei Române

Pe componenta de securitate a aceluiași blocaj, expertul militar Hari Bucur-Marcu a explicat ramificațiile impasului politic asupra programelor de achiziții de armament, cum ar fi cel pentru armele de asalt Sig Sauer.

„În momentul de față, în România nu funcționează Legea planificării apărării. Această lege stabilește ciclurile de planificare a puterii militare în România. Un astfel de ciclu, care durează cinci ani, pornește de la Strategia Națională de Apărare a României, pe care președintele a prezentat-o Parlamentului în termenul legal, adică în interiorul a șase luni de la primirea mandatului. Doar că această strategie nu a fost redactată și aprobată conform legii”, arată expertul.

El avertizează că fără un instrument strategic aprobat și fără investiții noi, înzestrarea Armatei este grav afectată de cheltuielile de funcționare recurentă.

„Puterea militară presupune încă o măsură importantă, având în vedere că sub 30-40% din întreaga putere militară este reprezentată de armamente, deci de partea de înzestrare și achiziții. Cea mai mare parte a banilor se duce pe cheltuielile de operare cu ceea ce avem deja, necesare pentru pregătirea trupelor și întreținerea tehnicii, elemente esențiale pentru capacitatea de a merge la operații și de a câștiga un război. Acest lucru nu se întâmplă la noi. Impactul direct este că, practic, în momentul de față nu putem vorbi despre o planificare coerentă a apărării naționale, cu o viziune care să continue programele deja declanșate și să deschidă altele noi, așa cum ar fi normal”, precizează Hari Bucur-Marcu.

Expertul în politici de apărare Hari Bucur-Marcu avertizează că blocajul instituțional generat de lipsa unui guvern cu puteri depline produce efecte care depășesc sfera politică și afectează inclusiv proiectele strategice și capacitatea de apărare a României.

„Pe de altă parte, ne confruntăm cu problema lipsei de guvernanță. De luni de zile, România nu are un guvern cu drept de inițiativă legislativă, care să propună legi Parlamentului, să emită ordonanțe de urgență pe timpul vacanței parlamentare sau să negocieze și să încheie tratate ori contracte internaționale. În consecință, nu putem vorbi de îndeplinirea obligațiilor minime pe care le are România în privința programelor strategice de cooperare. La fel de important este și blocajul în încheierea ciclului de pregătire pentru intrarea României în Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, precum și stagnarea pachetului de programe privind reziliența și reconstrucția. [...] Contextul actual face ca programul despre care ați întrebat să nu poată fi continuat și executat, ceea ce afectează în mod grav întreaga putere militară a României”, a mai transmis Hari Bucur-Marcu.