Biletul lui Bucşaru, rezolvat într-o singură zi?

Fostul preşedinte Emil Constantinescu explică traseul firesc al corespondenţei unui şef de stat Fostul preşedinte Emil Constantinescu a declarat, pentru Adevărul, că în perioada

Fostul preşedinte Emil Constantinescu explică traseul firesc al corespondenţei unui şef de stat

Fostul preşedinte Emil Constantinescu a declarat, pentru Adevărul, că în perioada mandatului său la Palatul Cotroceni a interzis "orice fel de sistem care să poată genera influenţe" asupra altor autorităţi publice. "Nu am semnat rezoluţii sau trimiteri. Niciodată în patru ani. Înseşi această rezoluţie este o modalitate de influenţare", consideră Constantinescu.

Fostul şef al statului a precizat că a decis să înfiinţeze, într-o clădire separată, o direcţie de relaţii publice, condusă de către consilierul Lia Zotovici, pentru a prelua corespondenţa cu caracter neoficial. "Doamna Zotovici îmi prezenta periodic informări, alături de ceilalţi consilieri de stat, în legătură cu numărul, calitatea şi problemele care rezultau din corespondenţă. Eu citeam numai acele informări. A fost un mod de a preciza că instituţia prezidenţială nu trebuia să joace un rol de influenţare, mai ales în chestiuni economice", spune Emil Constantinescu. El subliniază că nu a fost de acord, la începutul mandatului, ca toate documentele să ajungă direct la Cancelaria Cotrocenilor, această structură colectând "la prima mână" doar corespondenţa oficială, de la ministere.

Neconcordanţe tehnice

Controversatul demers făcut de Dumitru Bucşaru pe lângă Administraţ ia Prezidenţială scoate la lumină o serie de neconcordanţe de ordin administrativ.

Memoriul pe care ziarul nostru vi l-a prezentat ieri a plecat, potrivit facsimilului, în data de 03.03.2005 de la firma Art Construcţii '92. Numărul de înregistrare dat documentului de Cancelaria Prezidenţială este 984 din data de 12.04.2005, fără însă, aşa cum era normal, să fie specificat dacă acesta reprezintă intrarea sau ieşirea petiţiei din birourile de la Cotroceni. În cazul în care numărul de înregistrare este cel acordat la primirea petiţiei, este clar că preşedintele Traian Băsescu a rezolvat problema în aceeaşi zi, conform rezoluţiei sale. Dacă numărul de înregistrare reprezintă ieşirea documentului din Cancelaria Prezidenţială, înseamnă că rezoluţia lui Traian Băsescu a venit cu o întârziere de mai bine de o lună de zile, cineva ţinând la sertar sesizarea lui Bucşaru. În toată această perioadă a schimbului de "corespondenţă", şefa cancelariei prezidenţiale era Elena Udrea, cunoscută ca având relaţii de prietenie în mediul de afaceri apropiat patronului Art Construcţii, Dumitru Bucşaru. În aceste condiţii, ne putem întreba care a fost circuitul real al sesizării, dar mai ales de ce lipseşte numărul de intrare al documentului.

Interesant este faptul că, la două săptămâni după ce a redactat documentul-petiţie, pe 17.03.2005, SC Art Construcţii "92 s-a adresat Tribunalului Bucureşti în vederea recuperării creanţelor de la CN CFR SA. În momentul în care firma patronată de Bucşaru a încasat valoarea lucrărilor prestate pentru reabilitarea unor tronsoane de cale ferată, procesul nu fusese încă soluţionat. În data de 13.06.2005, instanţa a luat act de renunţarea reclamantei la judecată.

Plăţile către Art Construcţii '92, sistate ca urmare a suspendării unui credit

Potrivit unui comunicat oficial al Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului (MTCT), plăţile pentru 14 companii, printre care şi Art Construcţii "92 - firmă pentru care preşedintele Traian Băsescu a intervenit personal în vederea recuperării unor debite de la stat -, au fost sistate în perioada noiembrie 2004 - iulie 2005 din cauza suspendării creditului extern care finanţa proiectul.

"Abia după reluarea împrumutului, în luna iulie 2005, s-au făcut plăţi în conformitate cu prevederile legale şi procedurile băncii finanţatoare către toate firmele care în acel moment derulau contracte de reabilitare la gările incluse în program", precizează comunicatul ministerului, care mai arată că plăţile au fost reluate la trei luni după transmiterea memoriului către preşedintele Băsescu, iar fondurile au avut ca destinaţie nu doar firma Art Construcţii "92, ci toate cele 14 companii. "După finalizarea acestui împrumut, banca finanţatoare a realizat un audit extern de verificare privind derularea contractului, concluzia acestui audit fiind că acest program de reabilitare a gărilor s-a efectuat în bune condiţii", precizează comunicatul MTCT.

Totuşi, Ministerul Transporturilor nu a putut explica de ce preşedintele a dat curs petiţiei doar pentru una dintre firmele care aveau de recuperat bani, dând o indicaţie clară de rezolvare a problemei.

Gheorghe Dobre: Preşedintele nu a influenţat soluţionarea situaţiei

Fostul ministru al transporturilor Gheorghe Dobre susţine că rezoluţia preşedintelui Băsescu pe me moriul Art Construcţii "92 S.A. nu a influenţat soluţionarea si tuaţiei prezentate. Dobre, în prezent secretar general adjunct la Ministerul Integrării Europene, precizează că Ministerul Transporturilor primeşte zilnic petiţii, scrisori, memorii de la diferite firme, instituţii şi persoane fizice, petiţii pe care are obligaţia legală de a le analiza şi soluţiona. El susţine că Ministerul Transporturilor avea în vedere problema tuturor celor 14 firme care executau contracte de reabilitare a unor staţii de cale ferată, cu mult timp înainte de primirea petiţiei cu rezoluţie de la preşedintele Traian Băsescu. De altfel, afirmă fostul ministru, această firmă s-a adresat în luna martie 2005 cu o petiţie similară şi CNCFR.

Udrea îl apără pe Băsescu

Fosta şefă a cancelariei prezidenţiale, Elena Udrea, a susţinut, vineri seara, într-o emisiune a postului Realitatea TV, că preşedintele Traian Băsescu îşi punea "apostila" pe toate petiţiile care ajungeau la el personal. Ea a spus că la Palatul Cotroceni veneau sute de memorii ale unor societăţi comerciale, iar cazul prezentat în presă, în care Băsescu cerea ministrului transporturilor, Gheorghe Dobre, să rezolve "legal" sesizarea unei firme, era unul "comun". "Fie că este de la o persoană fără adăpost, fie că este de la o societate comercială, orice memoriu care se primeşte la Cotroceni este o obligaţie legală să fie transmis pe competentă şi legală soluţionare către instituţiile pe care le considerăm şi le consideram competente să soluţioneze problema", a explicat fosta consilieră de stat a Administraţiei Prezidenţiale.

Udrea a negat că ea personal ar avea vreo legătură cu patronul firmei pentru care Băsescu a intervenit pe lângă ministrul transporturilor şi a spus că numele a apărut în presă datorită faptului că are curajul să vorbească despre Dinu Patriciu. "Tot ceea ce scrie domnul Roşca Stănescu în ziarul <> are ca justificare frica domnului Roşca Stănescu şi a domnului Dinu Patriciu de justiţie. Dânşii aruncă cu noroi în tot mediul de afaceri şi în toată lumea, ca să nu se mai poată vedea albul de negru", s-a plâns Udrea.

Cum trebuie să arate o petiţie corectă

Orice corespondenţă primită la Administraţia Prezidenţială era înregistrată cu număr de la registratură. Corespondenţa secretă şi nesecretă primea număr de înregistrare pe plic. Indiferent dacă era adresată preşedintelui sau consilierilor de stat, corespondenţa era trimisă la Cancelarie, unde se dădea un nou număr de înregistrare. Cancelaria distribuia apoi fiecărui departament corespondenţa primită, unde se dădea un alt număr de înregistrare. Pe corespondenţa primatului Poloniei, cardinalul Josef Glemp, transmisă prin MAE, se găsesc iniţiala B3 a departamentului de politică externă şi a, iniţiala Cabinetului preşedintelui.