Anularea alegerilor riscă să alimenteze criza politică din România, scrie Politico
0Mulți români sunt suspicioși față de vechile partide tradiționale ale țării și se tem că acestea încearcă să manipuleze o reluare a alegerilor.
Dacă credeți că anularea primului tur al alegerilor controversate din România - câștigate de un lider de extremă dreaptă, sceptic față de NATO - și organizarea unor noi alegeri la jumătatea lunii decembrie va calma criza politică a țării, gândiți-vă din nou.
Curtea Constituțională a României va decide luni dacă va anula sau nu primul tur extrem de controversat al alegerilor prezidențiale, care a avut loc pe 24 noiembrie. Dacă o va face, instanța va stârni, aproape sigur, temeri - și proteste - că partidele de încredere ale țării încearcă să manipuleze concursul electoral în favoarea lor.
România a fost scufundată într-una dintre cele mai intense crize de la căderea comunismului prin victoria șoc a naționalistului Călin Georgescu, un admirator al președintelui rus Vladimir Putin, practic necunoscut.
Victoria sa a provocat temeri cu privire la stabilitatea țării în cadrul UE și NATO și a declanșat proteste din partea oponenților săi, care suspectează activități ascunse, posibil orchestrate de Rusia, în campania sa extrem de populară de pe TikTok.
Totuși, organizarea unui nou scrutin riscă să fie un pas incendiar.
Furia față de vechea ordine
Câştigătorii primului tur şi aliaţii lor acuză partidele de guvernământ din România - vechea ordine învinsă a Partidului Social Democrat (PSD) şi a Partidului Naţional Liberal (PNL) de centru-dreapta - că se folosesc de instanţă pentru a încerca să îşi păstreze puterea. Într-un cutremur politic, este pentru prima dată când un candidat PSD nu reuşeşte să ajungă în turul al doilea de când ţara s-a eliberat de comunism în urmă cu 35 de ani.
Într-adevăr, furia faţă de ideea reluării alegerilor la mijlocul sau sfârşitul lunii decembrie este un factor de unire neaşteptat între criticii de extremă dreaptă şi reformişti ai vechii gărzi.
„Credem cu tărie că Curtea Constituţională este un instrument politic şi suspendă democraţia în România”, a declarat Adrian Axinia, vicepreşedinte al Alianţei pentru Unirea Românilor (AUR), partid de extremă dreapta şi membru al Parlamentului European. Partidul şi-a prezentat fără succes propriul candidat la prezidenţiale de duminica trecută, dar îl susţine acum pe Georgescu.
Politicienii de extremă dreapta încearcă să se prezinte ca un antidot împotriva partidelor vechi tradiționale, afectate de clientelism și corupție. Frustrarea față de lunga dominație a PSD și PNL a contribuit la susținerea lui Georgescu și, dacă CCR va anula victoria sa luni, acest lucru va spori suspiciunile privind influența politică în instituțiile publice și ar putea mobiliza și mai mult extrema dreaptă.
Candidând independent, Georgescu urmează să o înfrunte pe liberala Elena Lasconi de la Uniunea Salvați România (USR) în turul al doilea, pe 8 decembrie. Suspicioasă față de cele două partide vechi, și ea cere Curții să nu se amestece în democrația românească.
Decizia Curții de luni se va baza pe un punct oarecum neobișnuit. Ea studiază acuzațiile conform cărora voturile unui candidat, care s-a retras cu o săptămână înainte de alegeri pentru a o susține pe Lasconi, au fost transferate ilegal către aceasta în noaptea alegerilor. Curtea a ordonat joi verificarea și renumărarea tuturor buletinelor de vot — aproape 9,5 milioane — și ar putea decide anularea primului tur dacă se constată că ordinea candidaților a fost influențată de fraudă.
„Nu distrugeți democrația în România”
Lasconi, care a respins acuzațiile, l-a devansat pe premierul PSD Marcel Ciolacu pentru a intra în turul al doilea cu doar aproximativ 2.700 de voturi. Ea și partidul său acuză PSD și PNL de nerespectarea votului popular.
„Fac apel la toate instituțiile statului: Nu distrugeți democrația în România”, a declarat ea într-o declarație de vineri.
Ciolacu a respins acuzațiile de interferență PSD și a spus că se retrage din cursă chiar dacă Curtea ar decide reluarea primului tur al alegerilor prezidențiale.
Românii au revenit la urne duminica aceasta pentru a vota reprezentanții lor în parlament.
USR-ul lui Lasconi și-a exprimat deja îngrijorarea că renumărarea nu este efectuată transparent, deoarece observatorii independenți nu sunt lăsați să o monitorizeze în multe locuri, nu există înregistrări video ale procesului și mult mai puțini oameni sunt implicați în verificarea și renumărarea voturilor decât în noaptea alegerilor.
„Mă tem că modul în care Curtea Constituțională și Biroul Electoral Central gestionează lucrurile va duce la efecte secundare neprevăzute în viitorul apropiat,” a declarat Radu Magdin, un analist politic român.
Această opacitate ar putea alimenta și mai mult ascensiunea partidelor de extremă dreapta, precum AUR, în alegerile parlamentare de duminică, prin alimentarea credinței în teoriile conspirației, a spus el.
Curtea a fost deja acuzată de amestec nedemocratic în alegeri, după ce a eliminat-o pe Diana Șoșoacă, o candidată de extremă dreapta, pro-Rusia, de pe buletinul de vot prezidențial, susținând că ea ar amenința poziția țării în UE și NATO.
Acum, mulți se tem că o posibilă victorie a lui Georgescu la alegerile prezidențiale ar face exact acest lucru.
Radu Magdin a explicat că credința românilor în teoriile conspirației este foarte adânc înrădăcinată.
Acest lucru se datorează în mare măsură istoriei brutale a ţării din secolul al XX-lea, care a condus la o credinţă că există reţele de influenţă, multe dintre ele legate de poliţia secretă din perioada comunistă, Securitatea, care pătrund în vechea ordine din politică şi în instituţiile publice. „O parte a electoratului continuă să creadă în vechile teorii ale conspiraţiei sau a dezvoltat unele noi”, spune Magdin.
Dar omul care a adus cazul în instanță, Cristian Terheș, membru al Parlamentului European, care a candidat la președinție și a obținut aproximativ 1% din voturi, nu vede nicio conspirație.
Indiferent de rezultatul renumărării voturilor, „este un câștig pentru democrație,” a spus el. Dacă renumărarea confirmă rezultatele primului tur, arată că alegerile au fost corecte. Dacă nu, corectează rezultatele, a spus el.
„Din păcate, în România, de fiecare dată când faci ceva, se întreabă nu dacă este legitim, ci cine te-a pus să faci asta și pentru cine este util,” a spus Terheș.
„Ei bine, în primul rând, este util pentru democrație,” a concluzionat el.
Mândria națională
Cu toate acestea, suspiciunile persistă. Multe dintre ele se concentrează pe campania lui Georgescu, pe care a prezentat-o ca un apel pentru a ajuta țara să-și redescopere mândria națională printre ceilalți membri ai UE și NATO și să nu înghită directivele venite din Vest.
El a mai spus că dorește pace și că nu este interesat să implice țara în conflictul din Ucraina vecină, pe care l-a prezentat ca fiind războiul altcuiva.
Autoritățile române pun sub semnul întrebării afirmația lui Georgescu că nu a cheltuit bani pentru a face campanie, pe fondul acuzațiilor că unii influenceri TikTok au fost plătiți pentru a-l promova. Oficiali de top în domeniul securității naționale au declarat joi că au identificat atacuri cibernetice menite să influențeze corectitudinea primului tur al alegerilor.
Georgescu a negat acuzațiile și a cerut autorităților să prezinte dovezi ale oricărei interferențe din partea Rusiei.
„Nu există nicio dovadă,” a spus el pentru Politico.
În lipsa unor astfel de dovezi, oponenții săi, care pun sub semnul întrebării legitimitatea alegerilor, au doar suspiciuni și furie în fața animozităților înrădăcinate ale unei țări care, după mai bine de 30 de ani de tranziție democratică, încă mai luptă să-și vindece rănile trecutului.
Se încarcă comentariile...
