Alarmă națională: droguri pentru copiii de școală

0
Publicat:

Investigaţia DIICOT din care a rezultat că în liceele din Bucureşti se face trafic de droguri a readus în atenţie consumul de stupefiante în rândul elevilor, un fenomen care a luat amploare în ultimii ani. Cel mai important rol în prevenţie, spun psihologii, îl are familia.

Ancheta DIICOT a fost demarată pe 20 martie FOTO Shutterstock
Ancheta DIICOT a fost demarată pe 20 martie FOTO Shutterstock

Consumul de droguri în rândul elevilor a fost adus în atenția publică în urma unei anchete a DIICOT în care sunt cercetați pentru trafic de stupefiante inclusiv elevi, unii minori sau cu părinți demnitari (fiul minor al unui secretar de stat în MAE și cel al unui funcționar al Guvernului).

Stupefiantele ar fi fost distribuite în mai multe licee din București, printre care Colegiul Național „I.L. Caragiale“, Liceul Teoretic „Jean Monnet“, Liceul Francez, Liceul Teoretic „Traian” și Liceul Teoretic Bulgar „Hristo Botev“.

Ancheta a fost demarată pe 20 martie, fiind efectuate percheziții inclusiv la domiciliul copiilor, de unde s-au ridicat canabis, cocaină, ketamină şi comprimate de Xanax, precum și mărunțitoare mecanice, cântare electronice, telefoane mobile cu cartele SIM și 4.700 de lei, bani ce ar proveni din traficul de droguri.

Potrivit informaţiilor „Adevărul“, în unităţile de învăţământ era cunoscut faptul că unii dintre elevi vindeau droguri.

Andreia Bodea, directoarea unuia dintre liceele vizate, Colegiul Național „I.L.  Caragiale“ din București, susține că a semnalat fenomenul părinților, însă s-a lovit de lipsa de cooperare a acestora.

„Ei se duc, se întâlnesc la petreceri, la evenimente, unde se duc și își văd colegii consumând. Unele informații ajung și la mine. De obicei e negarea, după care vine amenințarea. În foarte puține cazuri părinții cooperează și spun că îi duc să le facă analize”, a declarat aceasta, la Digi24.

A crescut numărul elevilor care consumă regulat

Potrivit unui raport al Agenţiei Naţionale Antidrog (ANA) pentru anul 2021, a crescut numărul elevilor care consumă regulat stupefiante (2%). Datele arată că 9% dintre elevi au declarat că au folosit cel puţin o dată stupefiante, cel mai utilizat drog fiind canabisul. Documentul arată că „cele mai mari prevalenţe ale consumului de droguri se înregistrează în regiunea Bucureşti-Ilfov”.

Potrivit specialiştilor consultaţi de „Adevărul“, tinerii consumă tot mai des noile substanţe psihoactive, varianta nouă a etnobotanicelor. Este vorba despre droguri sintetice a căror componenţă se schimbă regulat, astfel încât să nu fie detectate. Acestea sub absorbite rapid de organism, iar efectul trece repede, ceea ce generează nevoia de a lua o nouă doză, instalându-se rapid dependenţa.

Mai mult, folosirea de medicamente a fost raportată în 23,8% dintre cazurile de urgență înregistrate. Mai exact, este vorba despre tineri care ajung la spital din cauza consumului abuziv de medicamente care provoacă efecte psihoactive, precum Xanax sau alte substanţe pentru afecţiuni neurologice, care se eliberează pe baza unei reţete, sau combinaţii din diferite produse din farmacii care se pot cumpăra la liber.

Comunicarea în familie, esenţială

Deşi autorităţile din România desfășoară mai multe programe pentru prevenirea consumului de droguri în rândul tinerilor, în colaborare cu unităţile de învăţământ, familia are o importanţă deosebită.

Experienţa psihologilor din cadrul Agenţiei Naţionale Antidrog arată că, de cele mai multe ori, tinerii sunt determinaţi să consume droguri de anturaj, grup în care caută validarea pe care, în general, nu o găsesc în familie, şi, de regulă, ajung să ceară ajutor prea târziu.

„Comunicarea din familie, timpul şi validarea emoţiilor tinerilor sunt aspectele esenţiale care pot face diferenţa în viitorul copiilor. (...) Drogurile sunt o realitate, nu trebuie să negăm existenţa lor în faţa copiilor noştri”, a declarat, pentru „Adevărul“, comisar-șef de poliţie Ramona Dabija, împuternicit director Agenția Națională Antidrog.

Contactat de „Adevărul“, psihologul Mihai Copăceanu susţine că motivele care îi determină pe adolescenţi să consume droguri variază în funcţie de vârstă.

„Dacă la 13 ani avem presiunea anturajului, dorința de a obține o stare de bine, de relaxare, dorința de a mă distra, de a mă simți fericit cu prietenii, la 17-18 ani avem motive de natură emoțională, de a face față unei despărțiri, de a trece peste „depresie”. (…) Părinții, din păcate, află ultimii și nu întotdeauna au cele mai bune reacții. Reținem că adolescenții se ascund foarte bine”, a afirmat specialistul.

Psihologul spune şi la ce trebuie să fie atenţi părinţii: „Semne psihologice, fiziologice sau comportamentale, de la note proaste, absenteism, tulburări de conduită, pierde interesul pentru activități. Semnele fiziologice pot fi ochi umezi (roșii însângerați), pupile mari sau mai mici decât normal (în funcție de drog), dureri de cap, greață.

Adolescentul când ajunge acasă evită contactul vizual, îi este mereu foame (sau evită să mănânce), are energie mai mult decât de obicei sau, dimpotrivă, este obosit fără vreo reală explicație, are un comportament secretos, râde fără motiv. Cele mai frecvente sunt tulburările de somn. Aproape jumătate dintre adolescenți nu pot dormi noaptea sau nu pot dormi câteva zile după ce au consumat. Este iritabil, nervos, furios și agresiv”.

Ce spun părinţii

Federaţia Naţională a Părinţilor Edupart a atras atenţia asupra creşterii consumului de droguri în rândul tinerilor, solicitând regândirea sistemului de combatere, prevenție, intervenție și consiliere, precum şi o campanie de informare şi educarea a familiilor.

„Părinții și copiii trebuie încurajați să comunice, să discute deschis acest subiect, să nu se ascundă de teama stigmatizării și să ceară sprijin specializat”.

Pe de altă parte, părinţii sunt reticenţi cu o eventuală testare antidrog în rândul elevilor.

„Testarea antidrog, nu. Să știți că aceste măsuri pun presiune pe victimă, deci copiii care ajung să consume droguri sunt la un moment dat victime. Presiunea pusă pe victimă nu descurajează această problemă, pentru că victima are de fapt niște probleme psiho-emoționale și are nevoie de suport, nu să fie arătată cu degetul”, a spus Andreea Ionescu, preşedinte al Asociaţiei „Părinţii vor schimbarea”, la Digi24.

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite