40 de ani de la primul zbor pe Lună... Primul succes de răsunet sau cea mai mare farsă?

Apollo 11. 3... 2... 1... Primul zbor pe lună. Acum  40 de ani, pe 20 iulie 1969... Comandant Neil Armstrong, piloţi Michael Collins şi Edwin Aldrin Jr. Echipaj de rezervă: James Lovell, William Anders, Fred Haise. "Un mic pas pentru mine, un mare pas pentru omenire". A fost o farsă?

Pe măsură ce NASA a început să publice pe site-ul oficial imagini cu primul zbor pe lună, discuţiile despre cât de adevărate sunt aceste scene au început din nou să apară. Ne-am întors la isteria anilor '70, atunci când orice succes al unei misiuni spaţiale era un bun prilej pentru SUA şi pentru Rusia să îşi reafirme supremaţia dar şi pentru a pune la îndoială veridicitatea informaţiilor adversarilor.




După 40 de ani de la primul zbor, NASA a dat publicităţii un film digital al aselenizării. Ce s-a întâmplat cu imaginile originale? "Păi, s-a rescris ceva peste aceste imagini. Oricum acestea sunt mai bune", a explicat un oficial de la NASA.

La 8 ani după primele zboruri ale lui Gagarin şi Shepard, preşedintele Kennedy a hotărât să trimită un om pe Lună până la începutul anilor '70. În dimineaţa zilei de 16 iulie, cei trei astronauţi Neil Armstrong, Michael Collins şi Edwin Buzz Aldrin au plecat în călătoria vieţii. Unii susţin, una dintre cele mai mari farse ale omenirii.

Trei zile au trebuit echipajului pentru ca Apollo 11 să ajungă pe orbita Lunii. În a patra zi, pe 20 iulie, Aldrin si Armstrong se

deplasau pe suprafaţa Lunii cu ajutorul modulului Eagle. "Era cel mai ciudat mecanism pe care l-am văzut în viaţa mea", îşi aduce aminte Collins.

Nu au lipsit emoţiile, întrucât Armstrong a trebuit să improvizeze atunci când a văzut în
faţa lui o întindere mare plină de bolovani, fapt ce ar fi putut curma misiunea. Computerul modulului o luase razna deoarece erau prea multe funcţii accesate.

Neil Armstrong povestea în biografia sa: "Aveam 90% şanse ca să ne întoarcem teferi pe Pământ, dar şanse foarte mici ca să aterizăm pe Lună. De ce? Păi puteam să
nu ne separăm de modulul de comandă sau poate că trebuia să anulăm zborul chiar după decolare. În timpul zborului au fost foarte multe lucruri pe care a trebuit să le facem, nu am avut mult timp să ne bucurăm prea mult de acest zbor."
Michael Collins, al treilea membru al echipajului de pe Apollo 11 rememorază. "Neil Armstrong s-a născut în 1930, Buzz Aldrin s-a născut în 1930, eu m-am născut în 1930... Ce coincidenţă, nu? Ne-am întâlnit la momentul potrivit, am trecut prin lucruri pline de hazard în carieră iar în cazul meu, zborul pe Lună a însemnat 90% parte a unui hazard. Acum, daca m-ai întreba, aş vrea să ajung pe Marte".

Cei trei s-au întors teferi pe 24 iulie, aterizând la baza din Hawaii. Ambiţia lui Kennedy şi-a atins scopul. Zborul lui Apollo 11 a schimbat istoria omenirii.

Şi totuşi, e totul o farsă?
National Geographic a publicat 8 motive pentru care ar trebui să credem că primul zbor pe lună este o făcătură

1. steagul Americii flutură de parcă ar fi fost undeva, înfipt pe o peluză în faţa unei case

2. doar doi astronauţi ar fi păşit pe lună, însă în această fotografie se mai vede umbra încă unui om. Specialiştii afirmă că astronauţii aveau camere de filmat undeva în dreptul pieptului.
3. nu se vedea nicio stea pe cer din aceste fotografii. Specialiştii susţin că aparatele de fotografiat erau prea slabe pentru a surprinde şi stelele, plus că lumina soarelui era prea puternică.
4. de ce acest mecanism, modulul Eagle, nu a fost înconjurat de un nor de praf, cum de a găsit acea vastă zonă netedă şi nu a format un crater, în ciuda faptului că el cântăreşte 17 tone?

5. pesimiştii susţin că prea multe umbre apăreau ciudat în poze, nu erau paralele una cu cealaltă, dar astronauţii au susţinut că erau mai multe surse de lumină: soarele, pământul reflecta lumină, costumele spaţiale şi suprafaţa lunii.

6. urmele făcute de încălţările folosite de Buzz Aldrin sunt prea clare în condiţiile în care suprafaţa lunii este uscată. Există o explicaţie: tocmai pentru că este arid, praful de pe lună este la fel de fin ca praful de puşcă şi putea lua foarte uşor forma tălpii încălţămintei
7. atunci când au plecat de pe lună, Armstrong & co au lăsat acolo câteva părţi din modulul Eagle, un sesimometru şi steagul Americii. Aceste lucruri nu sunt vizibile nici măcar cu telescopul Hubble, cel mai performant din lume!
8. sunt prea multe lumini ciudate in partea stângă a acestei fotografii, de parcă ar fi fost făcută într-un studio foto

La 40 de ani de la primul zbor pe Lună, unii se gândesc cum să îşi cumpere pământ pe lună. Mark Robinson, cercetătorul şef care conduce lucrările sondei de explorare spaţiată LRO lansată de NASA, explică rostul acesteia: pozele le vor permite oamenilor de ştiinţă să alcătuiască hărţi de mare rezoluţie în format tridimensional ale suprafeţei lunare. Practic, Lunar Reconnaissance Orbiter va căuta cel mai bun loc pentru colonizarea satelitului Terrei şi va realiza cele mai detaliate hărţi topografice ale Lunii care au existat vreodată.