VIDEO Ministrul Mihnea Costoiu: „Vrem să reducem numărul specializărilor care nu mai au căutare pe piaţa muncii“
0
Ministrul delegat pentru Învăţământ Superior Mihnea Costoiu a declarat marţi, la Adevărul Live, că de la anul admiterea la facultate se va face cel mai probabil doar pe baza examenului de admitere şi a mediei de la Bac şi specializările care nu mai sunt căutate nici de tineri, nici de piaţa muncii ar putea fi scoase din oferta universitară. Iar angajabilitatea absolvenţilor şi sportul vor intra pe lista criteriilor de finanţare a universităţilor.
Adevărul: Aţi spus că aţi observat o creştere cu aproximativ 10% a numărului de studenţi care s-au înmatriculat în acest an universitar faţă de anul trecut. De unde această diferenţă?
Mihai Costoiu: Ceea ce noi am constatat acum, pentru că nu avem cifrele finale, este că universităţile, atât cele publice cât şi cele private, au obligativitatea ca până la mijlocul lunii octombrie să comunice cifre oficiale. Unele universităţi au mai avut înmatriculări, sunt în desfăşurare concursurile pentru intrarea la doctorat, deci nu avem cifre finale, dar după cifrele estimate, în jurul marilor universităţi care au performat s-a strâns un număr mai mare de studenţi decât anul trecut. Subliniez acest lucru pentru există diferenţe foarte mari între ceea ce se întâmpla în anii 2007-2008 şi ce se întâmplă acum. Zilele acestea am fost pe la câteva universităţi, la Alba Iulia, la Piteşti, la ASE, la Agronomie, la Politehnică, Universitatea din Bucureşti, la „Babeş-Bolyai” şi toate au mai mulţi studenţi anul acesta.
Adevărul: Creşterea unde s-a văzut în mod special, către ce specializări s-au îndreptat studenţii?
Sunt mai multe specializări, nu e una singură şi, în general, studenţii şi părinţiii au optat pentru acele programe de studii despre care au considerat că oferă mai multe perspective tinerilor. Este o reglare naturală a pieţei, tinerii îşi orientează opţiunile către acele universităţi performante.
Curăţenie în sistemul universitar, 183 de specializări au fost eliminate
Adevărul: Aţi vorbit despre curăţenia pe care vreţi să o faceţi în noul an universitar în ceea ce priveşte specializările care nu sunt acreditate.
Costoiu: Am luat anul acesta decizia eliminării a 183 de specializări care nu au mai avut acreditare de la Agenţia Română de Asigurare a Calităţii (ARACIS) fiindcă s-a dovedit că sunt nerentabile sau neatractive pentru studenţi, pentru companii şi am luat această decizie după ce am discutat luni de zile cu universităţile pentru a ajunge la o formulă în acest an. Există proceduri legale pentru universităţile care au probleme la programele de studii, au termen pentru rezolvarea acestor probleme în luna decembrie sau în martie. Este vorba de necesitatea „curăţirii” acestui sistem rămânând doar acele specializări care se dovedesc a fi viabile. Sunt universităţi care au intrat în monitorizare. Anul acesta, 10 universităţi autorizate provizoriu şi alte patru acreditate nu au mai putut să organizeze examen de admitere pentru anul 2012-2013 şi dacă acest lucru va fi demonstrat de evaluaările externe, pentru alte programe de studiu vom continua. Cred că mai sunt multe alte programe care sunt la limită, au termen de rezolvare a problemelor în decembrie sau în martie.
Adevărul: Despre câte programe este vorba?
Este vorba de mii de specializări în învăţământul de licenţă luând în vedere structura universităţilor, nu nomenclatorul specializărilor, unde sunt trecute doar câteva sute. Cred că trebuie să discutăm cu toate structurile, cu reprezentanţii rectorilor, ai studenţilor, cu experţii ARACIS şi CNADCU pentru a vedea dacă să reducem şi numărul de specializări din nomenclator.
Adevărul: Vă referiţi la specializările care nu mai sunt căutate pe piaţa muncii?
Pe de o parte, pe de altă parte, s-a încercat în aceşti ani şi s-a şi reuşit să se fragmenteze foarte mult specializările care erau suficient de largi încât îţi permiteau să organizezi programe de studii, din dorinţa de a se specializa foarte devreme tinerii. Asta fost explicaţia care mi s-a dat, că sunt mult prea fragmentate. Nu vreau să dau exemple fiindcă nu vreau să generez discuţii, dar sunt foarte multe propuneri care vin din partea universităţilor. De asemenea, sunt alte specializări care nu se regăsesc în acest moment şi care trebuie să fie introduse în nomenclator. Cred că există mult prea multe specializări, multe dintre ele,. Din nomenclator nici măcar nu se mai organizează şi trebuie eliminate.
Adevărul: Prin ce se va traduce această micşorare a numărului de specializări, concret? Se va reduce numărul de profesori de la catedră? Vor avea o alocare financiară mai mică?
În conformitate culelgea, există un nomenclator al specializărilor, care cuprinde toate specializările de licenţă şi de master, înşiruirea lor pe domenii, este ca un fel de dicţionar. Tot ceea ce se organizează în România trebuie să fie în acest nomenclator şi pe baza acestuia, fioecare facultate are o structură a programelor de studii.
Studenţii ar putea avea ore de sport la facultate
Adevărul: De unde v-a venit ideea de introducere a sportului la universitate?
A fost o propunere, i-am rugat pe colegii mei de la ARACIS să evalueze acest lucru. Cred că trebuie să stimulăm sportul, în societate, în şcoală şi în sistemul universitar. Mulţi dintre tineri se plâng că nu mai au ore de sport, ei au activităţi sportive în afara programului de studii, însă mulţi dintre ei nu sunt implicaţi deloc în activităţi sportive. Este momentul să aducem acest subiect pe tapet, dar nu doar facultativ, ci impunând, evident pentru tinerii apţi de sport, să poată fi implicaţi în activităţi sportive. La ARACIS există nenumărate criterii, spre exemplu pentru inginerie există o serie întreagă de specializări obligatorii de cunoştinţe generale. De ce sportul nu ar putea intra în această categorie?
Adevărul: Au universităţile posibilitatea să ofere condiţiile pentru aceste ore de sport?
Marea majoritate a facultăţilor au infrastructura necesară, evident, nu este infrastructura universităţilor americane. Ceea ce nu au sunt echipele reprezentative, cum ar fi echipa de rugby a Universităţii de Vest din Timişoara, campioană naţională, sau cea cea de volei de la Universitatea „Tg. Mureş”, ori echipa feminină de baschet de la „Alba Iulia”, dar astea sunt excepţii. Eu cred că este necesar să aducem aşa ceva în mediul universitar.
Ministrul Mihnea Costoiu discută despre cum se va schimba mediul universitar la Adevărul Live
Finanţarea proiectelor de cercetare
Liviu Giosan, membru fondator al asociaţiei Ad Astra, blogger Adevărul: Este bine ştiut că cercetarea aplicată nu poate exista în absenţa cercetării fundamentale. Consideraţi bună ideea dvs. de a sprijini mai mult cercetarea aplicată decât cea fundamentală?
Costoiu: Nu se pune problema dorinţei mele de a sista într-un fel sau altul sau de a reduce masiv finanţarea pentru cercetarea fundamentală. Ceea ce eu am subliniat este necesitatea de a finanţa şi cercetarea aplicată. Este evident ceea ce spuneţi dvs, că nu poate exista cercetare aplicată fără prezenţa unei cercetări fundamentale serioase. În anul 2010, practic, programul de inovare finanţat de Ministerul Educaţiei a fost întrerupt, cred că a fost o greşeală şi nu ne putem permite acest lucru. Există în acest moment şi o solicitare explicită a Comisiei Europene, programul european de competitivitate, aplicat în România prin POSDRU, care finanţează cu precădere cercetarea aplicată. Noi nu putem să nu facem parte din acest curent european, nu putem să ne permitem să finanţăm exclusiv cercetarea fundamentală, să pierdem trenul dezvoltării.
Giosan: Anul acesta nu a fost numai un call pentru parteneriate, cercetarea fundamentală a fost anulată şi noi putem să ignorăm ce se întâmplă în Europa dacă este în interesul României.
Eu cred că interesul României este cercetarea aplicată şi nu cea fundamentală imediată pentru că, în timp ce cercetarea fundamentală are în acest moment un program naţional care este în derulare, care are sume substanţiale pe care le-am amânat pe o parte dintre ele pentru 2014-2015, cercetarea aplicată nu a avut fonduri suficiente şi, anul acesta, prin Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii, am finanţat în special partea de cercetare aplicată. De asemenea, am lansat Programul de Parteneriate, parte a Planului Naţional de Cercetare-Dezvoltare şi Inovare II, pentru că nu mai putea fi accesat în anul 2014-2015 motiv pentru care pierdeam alocarea în acest an dacă nu organizăm o competiţie. Nu am dorit să finanţez în mod special parteneriatele ci am dorit să salvez şansa de a finanţa în 2014 şi 2015 această zonă care, fără o competiţia organizată anul acesta, nu se putea finanţa.
Giosan: Domnule Costoiu, consideraţi binevenit ca o persoană care are experienţă în cercetare doar la nivel de doctorand să conduca cercetarea în România?
Vă mulţumesc şi pentru această întrebare, care mi-a fost pusă de multre ori. Eu nu am avut şi nu am pretenţia că sunt un academician, ceea ce nu sunt, deci nu-mi pot permite să afirm asta. Ceea ce afirm despre mine, cu scuzele pentru modestie, e că vin dintr-o universitate în care am demonstrat că pot sa fiu un bun manager, în cea mai importantă universitate tehnică din România, pe care am găsit-o când am revenit datoare vândută, cu 161 de miliarde de lei datorii la furnizori, 183 de miliarde de lei datorii la stat şi 30 de miliarde de lei în cont. Iar azi Politehnica din Bicureşti este universitatea care are avansate 50 de milioane de euro în proiecte de cercetare naţionale şi europene. Am demonstrat că sunt în stare să manageriez o universitate care are cea mai mare forţă ştiinţifică din România, motiv pentru care colegii au considerat că pot să o conduc nu doar ca director general, ci şi ca rector. Şi dacă am făcut faţă acolo, am considerat că pot să fac faţă şi aici. Am considerat şi am reuşit să fac în acest an, din poziţia pe care o am şi cu priceperea pe care o am, mai mult decât s-a făcut în ultimul an din punct de vedere al managerierii sistemului de educaţie. Anul acesta am deblocat programul de dezvoltare a resurselor umane, aducând peste 300 de milioane în învăţământul superior, lucru blocat înainte, şi programul de creştere a competitivităţii economice, care finanţează cercetarea, şi cea din universităţi, şi cea aplicată din plin. Şi până acum lucrurile au mers foarte bine.
Giosan: Deci nu e nevoie de experienţă în cercetare pentru a conduce acest domeniu?
Evident că o experienţă în plus e în folosul oricărei persoane care conduce acest sistem, dar, repet, sper că am fost în stare să manageriez, pentru că în marea majoritate a cazurilor, în statele europene, miniştrii sunt oameni politici, eu nici măcar atât nu sunt, sunt un om venit din sistem, manageriind sistemul.
Indici de calitate pentru universităţi
Adevărul: Aţi discutat şi despre schimbarea modalităţii de finanţare a universităţilor, gestionarea banilor în aşa fel încât să avem fonduri acordate pe calitatea programelor de studii pe care le oferă universităţile. Cum anume putem să evaluăm calitatea programelor de studiu, avem aceşti indici de evaluare a calităţii programelor de studiu la ora actuală?
Deocamdată nu îi avem pentru că s-a renunţat în 2010 la colectarea indicilor de calitate şi de atunci nu mai există cazuri de indicatori colectaţi la nivelul universităţilor, nici măcar un singur indicator şi atunci, finanţarea s-a făcut pe baza clasificării universităţilor care este profund contestată şi, din nefericire, anulată de către instanţă. Am spus-o şi repet că este necesară clasificarea şi evaluarea şi cred că trebuie să mergem în acest proces într-un mod transparent pentru că ceea ce s-a acuzat până acum, şi, pe bună dreptate, este tocmai lipsa transparenţei. Trebuie să începem să recolectăm indicatorii de calitate pentru a avea informaţii exacte de la universităţi, iar acest lucru se va întâmpla în acest an. Situaţia producţiei ştiinţifice a universităţilor s-au schimbat foarte mult faţă de ultimele date pe care le avem din 2009.
Adevărul: Deci, practic, noi în ultimii ani am dat banii pe criterii istorice?
Am dat bani pe baza unei clasificări deja anulată de instanţă, cea care intrase în vigoare în 2011. Dorim să luăm toţi aceşti indicatori relevanţi, care au au fost discutaţi la Consiliul Naţional al Evaluării. Există un program de finanţare preluat iniţial din Marea Britanie şi care a fost prelucrat mulţi ani în România. Finanţarea de bază cuprinde o sumă pe student echivalent şi pentru acele universităţi care dovedesc că sunt performante există câţiva indicatori care le fac să câştige cât mai mult la finanţare. O universitate care a dovedit că este o instituţie de cercetare, care are producţie ştiinţifică, articole publicate în reviste internaţionale, are contracte de cercetare câştigă mai mult la finanţare pentru că se dovedeşte a fi o universitate de prestigiu, care are legături internaţionale. Marile universităţi ca şi forţă ştiinţifică au câştigat la finanţare şi este şi normal să se întâmple asta, trebuie să sprijinim excelenţa.
Taxele de studiu au fost mărite cu maxim 15%
Adevărul: Totuşi, unele universităţi vor fi nevoite să crească taxele dacă vor primi mai puţine granturi de la stat.
Vreau să fiu înţeles aici, s-a creat o confuzie: ceea ce statul finanţează, adică numărul de studenţi finanţaţi de la bugetul de stat este anul acesta de 62.000, la fel ca anul trecut şi ca acum doi ani. Studenţii înmatriculaţi pe cele 62.000 de locuri nu plătesc niciun fel de taxă. Taxe plătesc ceilalţi studenţi care nu au intrat pe locurile bugetate. Nu există în acest moment nicio situaţie în care studenţii sunt nevoiţi să compenseze ceea ce oferă statul. Pe de altă parte, suma pe care statul o oferă universităţilor pentru studenţii bugetaţi este invariabil mai mare decât suma pe care o percep facultăţile pentru un student cu taxă, deci diferenţa este foarte mare şi este de mai mulţi ani. Anul acesta, universităţile au majorat taxele, dar nu pentru locurile bugetate. Evident că am avut o preocupare pe această temă. La mijlocul lunii va fi o întâlnire a Consiliului Naţional al rectorilor şi i-am rugat să pună pe ordinea de zi o discuţie pe tema aceasta. În general, taxele au crescut cu maxim 15%, cu diferenţe de la o universitate la alta. Sunt unele facultăţi care nu au mai majorat taxele de mult timp şi au decis să o facă anul acesta, sau altele care au actualizat în fiecare an, iar creşterea este mult mai mică decât la celelalte. În conformitate cu Legea Educaţiei, decizia cu privire la majorarea taxelor revine autorităţii senatelor universitare, Ministerul Educaţiei nu poate reveni asupra deciziilor luate de acestea.
Adevărul: Deci nu putem stabili un plafon maxim al taxelor universitare, cum este cazul în Marea Britanie?
În acest moment, Legea Educaţiei nu permite acest lucru. În conformitate cu prevederile legale, senatele universităţilor stabilesc taxele fie ele pentru şcolarizare sau pentru cazare. Am avut discuţii şi cu liderii asociaţiilor studenţeşti, există această preocupare şi trebuie să facem o analiză. Pentru început, vom analiza situaţia cu rectorii cu toate datele pe masă.
Admiterea la universităţi anul viitor
Adevărul: Cum va fi admiterea la universităţi anul viitor? Aţi spus că până în decembrie veţi stabili o nouă metodologie şi există unele schimbări în ceea ce trebuie să ţină cont universităţile atunci când îşi aleg studenţii.
Anul trecut am avut o decizie cu privire la introducerea mediilor din timpul liceului în calculul mediei generale a admiterii la universitate. Foarte multe universităţi nu au considerat necesar să utilizeze acest mijloc pe care tot rectorii l-au solicitat. Peste 85% din universităţi au utilizat media de la Bacalaureat şi media de la examenul de admitere. Cred că s-a dovedit că nu mai este nevoie să folosim mediile din liceu, dar şi această decizie vreau să o luăm în urma consultării cu studenţii, cu rectorii şi cu alţi specialişti din sistem, dar practic asta este realitatea. Cred că ar trebui să revenim, sunt două elemente suficient de obiective care nu au fost contestate: media la Bacalaureat şi media admiterii. Este o opinie în acest moment, până în luna decembrie vom lua şi o decizie.
Adevărul: Am putea vorbi la un moment dat numai de examen de admitere pentru accesul în universităţi şi să nu mai luăm în calcul media de la Bacalaureat decât poate în cazuri de departajare?
Putem lua în calcul şi acest lucru însă, în acest moment media de la Bacalaureat reprezintă un element puţin contestat, suficient de obiectiv încât să fie luat în calcul, dar putem vorbi inclusiv despre o admitere doar pe bază de examen. Nu aş vrea să am o decizie în acest moment decât după consultarea tuturor actorilor.
Adevărul: Asta ar însemna să punem ordine într-un sistem în care fiecare decide modul în care admite absolvenţii de liceu, în care aceste modificări s-au făcut în timpul anului, nu dinainte aşa cum ar fi fost normal şi practic s-au schimbat regulile jocului în timpul jocului. Acum ne dăm seama că 85% nu au folosit acea schimbare, atunci pentru cine s-a făcut schimbarea, pentru 15% dintre candidaţi?
Da şi există şi argumente pentru că o parte din universităţi au folosit nota la un examen de specialitate. Spre exemplu, există universităţi de artă care au folosit mediile din liceu la media de admitere, există universităţi tehnice care au luat în considerare nota de la fizică sau de la matematică pentru anumite programe de studii, dar şi eu cred că s-a făcut asta în principal pentru departajare.
Adevărul: Vorbim de calitatea studenţilor până la urmă, studenţi care pot fi sau nu, depinde de caz, finanţaţi chiar de stat. Dacă vă bazaţi pe astfel de criterii, nu ştiu cât de relevantă este finanţarea statului pentru student.
Vă înţeleg, dar nu se pune problema ca unui tânăr care a luat şi nota 10 la o materie, care poate să conteze la admiterea la o facultate, să nu i se mai ia în considerare nota de la Bacalaureat. Condiţia de Bacalaureat rămâne, numai cei care au luat acest examen pot să intre în învăţământul superior, acest lucru este indiscutabil, iar dintre aceştia, selecţia poate să fie făcută de către universităţi inclusiv cu luarea în calcul a mediei de Bacalaureat, sau pentru departajare, cu media din timpul anilor de studii, aşa cum a fost cazul anul acesta. Eu sunt disponibil să discut cu toate argumentele pe masă şi să luăm o decizie anunţată din timp, să avem în luna decembrie o metodologie care să fie aşa cum spune legea, să fie cunoscută pentru ca absolvenţii de liceu să aibă toate condiţiile în faţă în timp util.
În jur de 450.000 de studenţi au început săptămâna aceasta un nou an universitar, cele mai multe universităţi deschizându-şi porţile marţi, pe 1 octombrie, în mod tradiţional.
Noul an stă sub semnul schimbărilor, arată ultimele declaraţii ale ministrului Mihnea Costoiu. Despre ce-i aşteaptă pe studenţi şi ce schimbări de sistem sunt pregătite de oficiali vom discuta chiar cu ministrul Costoiu, care se va afla, începând cu ora 16.00, în platoul emisiunii Adevărul Live.
În anul universitar 2013-2014 va continua "curăţenia" în instituţiile de învăţământ superior, fiind necesară reducerea "masivă" a specializărilor de licenţă, iar sportul va fi condiţie la autorizarea şi acreditarea programelor de studii.
Aşa a declarat de curând ministrul Mihnea Costoiu, care arată că analiza "atentă" a tuturor specializărilor de licenţă şi de master va continua împreună cu Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior şi vor decide care vor fi menţinute şi care nu. Acesta a mai spus ieri, la Alba Iulia, că, din 2014, în instituţiile de învăţământ superior trebuie să fie doar programe de cea mai înaltă calitate, pentru a evita situaţia Universităţii “Spiru Haret” şi a universităţilor care scot şomeri pe bandă rulantă.
În acelaşi context, Mihnea Costoiu a precizat că, tot în noul an universitar, se doreşte realizarea unor noi metodologii privind autorizarea şi acreditarea programelor de studii de licenţă, master şi doctorat, unul dintre criteriile de performanţă urmând să fie reprezentat de sport.
Potrivit lui Costoiu, la elaborarea metodologiilor pentru clasificarea şi ierahizarea universităţilor vor fi consultaţi "toţi actorii implicaţi".
Mai mulţi studenţi în 2013
În privinţa admiterii pentru anul universitar 2014-2015, Mihnea Costoiu afirmă să se doreşte ca metodologia să fie stabilită încă din decembrie 2013, cu şase luni înainte.
Ministrul a mai spus marţi că numărul studenţilor la universităţile publice a crescut cu circa 10% faţă de anul trecut, potrivit primelor estimări, incluzând aici şi locurile bugetate, şi cele cu taxă, scrie Agerpres.
Ministrul delegat pentru invatamant superior a sustinut ca "odata cu explozia economica au fost foarte multi care au dorit sa isi completeze studiile si numarul universitatilor private a proliferat fara sa fie urmarite sub nicio forma in 2005, 2006. Acum piata se reaseaza. Universitatile bune performeaza".
Sute de mii de studenţi încep marţi un nou an universitar. Mesajele miniştrilor
Studenţii care au ales instituţiile din Capitală încep astăzi noul an universitar 2013-2014. În ţară, una dintre cele mai mari universităţi, UBB din Cluj-Napoca, a avut deschiderea oficială ieri. Fostul ministru Ecaterina Andronescu a ţinut să le mulţumească tinerilor politehnişti pentru că au ales să rămână la studii în România.
În anul universitar 2013-2014 va continua "curăţenia" în instituţiile de învăţământ superior, fiind necesară reducerea "masivă" a specializărilor de licenţă, iar sportul va fi condiţie la autorizarea şi acreditarea programelor de studii. Aşa susţine ministrul Mihnea Costoiu care arată că analiza "atentă" a tuturor specializărilor de licenţă şi de master va continua împreună cu Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior.
Traian Băsescu: oferta universităţilor, adaptată cerinţelor de pe piaţa muncii
România are nevoie de resurse umane bine pregătite, de o tânără generaţie căreia spiritul de elită şi competitivitatea să îi ghideze evoluţia viitoare şi oferta educaţională a universităţilor trebuie să fie adaptată cerinţelor pieţei muncii, a transmis, duminică, preşedintele României, cu ocazia deschiderii noului an universitar pe 1 octombrie.
”Nu am argumente pentru a răspunde afirmativ. Seamănă cu anul trecut destul de bine. O serie de declaraţii recente ale dlui ministru Mihnea Costoiu, dincolo de informaţiile, nu odată obturate de stilul oral, privind intenţii sau acţiuni în curs, unele credibile, altele mai puţin sau deloc, oferă şi câteva paradoxuri sau contradicţii”, scrie profesorul universitar Marian Popescu pe blogul său de pe adevarul.ro.
Se încarcă comentariile...
