Studentul român al anului: „La MIT, ne tutuiam cu profesorii laureaţi Nobel“

0
0
Ada Raluca Popa a absolvit Colegiul Naţional "Gheorghe Lazăr" din Sibiu, unde predă prima doamnă a României, Carmen Iohannis    FOTO: Piotr Tyburski
Ada Raluca Popa a absolvit Colegiul Naţional "Gheorghe Lazăr" din Sibiu, unde predă prima doamnă a României, Carmen Iohannis    FOTO: Piotr Tyburski

Relaţia profesor universitar-student la una dintre cele mai prestigioase universităţi din lume, Massachusetts Institute of Technology (MIT), din Statele Unite ale Americii, este la fel ca relaţia dintre doi colegi la un loc de muncă. Sibianca Raluca Ada Popa (28 de ani), care a studiat la MIT, povesteşte că studenţii nu sunt trataţi de sus de la catedră.

Dimpotrivă, profesorii îi roagă încă din prima zi să li se adreseze la „per tu“ şi nu îi ceartă dacă mănâncă la cursuri sau dacă adorm cu capul pe bancă.  Şi nu vorbim despre profesori obişnuiţi, ci despre laureaţi ai Premiilor Nobel sau Turing, cercetători de mare renume, care i-au fost mentori Ralucăi Popa, desemnată „Studentul român al anului în străinătate“, graţie realizărilor sale. La vară, tânăra va prelua o catedră de informatică de la Universitatea Berkeley din Silicon Valley.

„Adevărul“: Ce ţi-a plăcut la facultate în Statele Unite ale Americii?

Raluca Ada Popa: Mi-a plăcut enorm în America internaţionalitatea oamenilor, vin din ţări diverse cu culturi diferite, sunt amabili şi, în universităţile americane, se recunoaşte meritul la nivel academic. Este un sistem de învăţământ orientat spre colaborare, spre realizarea lucrurilor împreună.

Cum sunt profesorii americani?

A fost şocant la început. Profesorii nu acceptau să le vorbesc cu „dumneavoastră“ şi, dacă greşeau cu ceva, se scuzau, ceea ce m-a uimit. Dacă nu ştiau un răspuns, spuneau pur şi simplu că nu ştiu. Mai mult, se comportau cu noi într-un mod prietenos. Am avut profesori care au câştigat Nobelul şi care se purtau ca şi cum ar fi colegi cu noi, erau foarte modeşti. Am avut profesori milionari în dolari, care se îmbracă modest şi conduc maşini normale, nici nu îţi dădeai seama de statutul lor social.  De asemenea, nu ne certau, spre exemplu, puteam mânca sau dormi la ore, fiindcă se consideră că e treaba noastră dacă vrem să învăţăm sau nu. Spre exemplu, am avut un profesor faimos, care a câştigat un premiu Turing în informatică, dar care scria greşit în engleză pe tablă. Mi-a spus că nu ştie să scrie, dar ştie informatică şi ştie să gândească. Era atât de bun la ceea ce făcea încât nu te deranja asta. Un alt profesor ne cânta la clasă din Abba sau din Rolling Stones, pentru că asocia anumite melodii cu concepte pe care vroia să ni le explice. Sunt profesori foarte creativi la MIT şi eu mă amuzam foarte tare la început, apoi m-am obişnuit să mă aştept la orice metodă creativă de educaţie.

Cum ţi-ai finanţat studiile?

MIT costă 50.000 de dolari pe an, dar după ce te primesc, se uită dacă părinţii tăi au bani să te susţină şi, dacă nu, atunci îţi plătesc ei studiile. În anul trei am câştigat o bursă de merit de la Google. La fel s-a întâmplat şi la doctorat.  Aşa că Google mi-a plătit studiile mai departe şi tot Google mi-a dat un salariu de doctorand dublu faţă de cel normal.

Ai muncit din greu pentru un doctorat la MIT. Cum te simţi atunci când auzi de teze de doctorat plagiate?

Ideea de a plagia un doctorat mă supără foarte tare pentru că, în primul rând, oamenii care realizează un doctorat cinstit lucrează enorm pentru a face asta. Plagiatul face rău şi lumii, pentru că nu avansează deloc cunoştinţele omenirii. În plus, un doctorat plagiat scade valoarea unui doctorat luat pe cinstite.

De ce nu ai continuat la Massachusetts Intitute of Technology (MIT) şi ai ales Universitatea Berkeley?

Universităţile Berkeley, Stanford şi MIT sunt cele mai bune din lume în domeniul IT, însă Berkeley şi Stanford sunt avantajate fiind sunt în inima raiului informaticii, în Silicon Valley.

Când începi să predai la Berkeley?

Încep să predau la Berkeley la 1 iulie. Acum sunt doctorand la Zürich, dar vizitez Berkeley destul de des, ca să pregătesc catedra. Sunt implicată în procesul de admitere,  viitorii doctoranzi au aplicat pe 15 decembrie şi acum evaluăm dosarele.  Mă uit la studenţii care vor să-şi susţină teza în siguranţă cibernetică şi pe cei mai buni îi voi lua la doctorat. Caut studenţi care au şi cunoştinţe avansate de matematică şi criptologie, persoane care să fi excelat deja în ceva pe timpul facultăţii, să fi publicat ceva într-o revistă de specialitate. Desigur, caut şi persoane cu experienţă de muncă valoroasă, pentru că ei pot să fie ingineri de software foarte buni.

De ce nu te poţi întoarce în România, ca să faci cercetare în informatică?

Ca profesor de informatică, în România nu aş avea resursele şi fondurile necesare să fac asta, cred că foarte curând nu aş mai fi un cercetător de valoare, dar la Berkeley am resurse foarte mari, deja am primit un milion de dolari pentru cercetarea mea şi pot să implic cercetători din România în astfel de proiecte. ;

Sfaturi pentru siguranţa cibernetică

În ultimii 25 de ani am asistat la o evoluţie formidabilă a tehnologiei, a domeniului IT. Ce mai este de inventat, ce te aştepţi să apară în viitorul apropiat?

Mereu este ceva de inventat, dar este greu de prezis ce va fi. Probabil că în viitor va exista un calculator în toate componentele vieţii noastre, inclusiv în corpul nostru. Gândiţi-vă că deja există stimulatoarele cardiace, dar poate că în viitor vor fi senzori mici care să anunţe boala înainte să apară simptomele, asta este speranţa cercetătorilor.

Ce sfat ai privind securitatea datelor, pentru cei care nu sunt specialişti?

Sfatul cel mai potrivit este ca mereu să aibă parole greu de ghicit, să le schimbe mai des şi să fie conştienţi de poliţele de securitate, să le citească. Noi vrem să utilizăm serviciile companiilor precum Google, Facebook sau Twitter, dar, în acelaşi timp, să nu ne invadeze intimitatea, să nu aibă acces la datele private. Eu am propus un sistem, CryptDB, prin care datele utilizatorului sunt criptate pe serverele acestor companii, dar care le permite companiilor să calculeze utilizând date criptate. Google foloseşte sistemul acesta, dar nu pentru gmail, ci pentru companiile care le folosesc serverele ca să-şi stocheze datele.

Anul trecut, fotografiile unor vedete au apărut pe internet în urma unui atac cibernetic asupra serverelor Apple. Ce s-a întâmplat?

Este vorba de stocarea datelor pe Apple iCloud. În primul rând, parolele erau slabe, dar dacă datele furate ar fi fost criptate, hackerii nu aveau cum să le vadă, nu aveau cum să desluşească imaginea din poze. Apple nu a introdus criptarea datelor, doar Google a făcut asta, însă sper că în viitorul apropiat vor proceda aşa tot mai mulţi.


VIDEO Inventatorul Ionuţ Budişteanu a vorbit despre Gala Ligii Studenţilor Români din Străinătate, la Adevărul Live

Studentul Român al anului, Ada Raluca Popa, va fi cercetător la Universitatea Berkeley, în Silicon Valley

Mai multe - Educație

Ultimele știri

adevarul de weekend jpeg anunt adevarul jpeg

Cele mai citite