Video Școala ca o junglă. Atacurile asupra profesoarelor reflectă crasa lipsă de educație din familie. Unde sunt cei 7 ani de acasă VIDEO

Cazul șocant din Prahova, unde o profesoară a fost agresată sexual de niște elevi de 13 ani, sub ochii celorlalți, scoate la iveală crasa lipsă de educație din familie. „Cei 7 ani de acasă“ nu pot fi recuperați la școală, fără modelul părinților.

Profesoara din Prahova a fost supusă unor umilințe inimaginabile FOTO: captura video

O profesoară de Engleză de la o școală din Prahova a fost transformată în obiect sexual de niște elevi de doar 13 ani. Aceștia se amuză pe seama ei făcând gesturi obscene, atingând-o și mimând cu ea acte sexuale. Abuzul se petrece la oră, în sala de clasă și este filmat. Înconjurată de „haită”, victima, ca o pradă, se pierde cu totul. Încearcă să continue lecția, nu se poate apăra și are un râs nervos.

Scenele îngrozitoare s-au petrecut zilele acestea la școala din cătunul Pietriceaua, comuna Brebu din Prahova. Este un loc retras, greu accesibil, unde autoritățile sunt mulțumite că vine cineva să predea copiilor altfel rupți de lume. Profesoara, titulară, cu gradul didactic I și experiență de 20 ani la catedră, vine tocmai de la Ploiești pentru copiii de ciobani din Pietriceaua, care își bat joc de ea. 

La vederea imaginilor, Poliția Prahova a demarat o anchetă penală pentru ultraj la bunele moravuri.

ISJ: „Situație care s-a creat în timp“

Inspectoratul Școlar Prahova a descris pentru „Adevărul“ ce se întâmplă la școala din Pietriceaua. „Doamna profesoară a avut o discuție cu conducerea școlii și dumneaei a considerat că nu s-a întâmplat nimic grav. Dumneaei are ore și la unitatea cu personalitate juridică, acolo situația e altfel ținută sub control. În timpul orelor pe care le are la clasele pregătitoare, de a IV-a, doamnele învățătoare rămân în clasă, într-o bancă, și atunci copiii sunt ținuți sub observație, sub supraveghere“, a declarat șefa ISJ Prahova, Ilona Rizea.

S-a creat deja impresia că elevii nu aveau pentru prima dată un comportament nepotrivit față de profesoară. „Este o situație care s-a dezvoltat clar în timp, pentru că se vede în imagini“, este de părere Rizea.

Profesoara de Engleză a primit calificativul „Bine“ pentru activitatea din anul școlar 2021/2022, iar în dosarul de angajat are mențiunea „Apt“ pentru a preda în învățământ.

Școala i-a sancționat pe cei trei elevi agresori cu scăderea notei la purtare (4), dându-le mustrare scrisă, iar colegii de clasă au primit observație scrisă. La oră participau clasele a V-a și a VIII-a, pentru că aici se predă în regim simultan, iar doi agresori sunt din clasa a VIII-a. Cel de-al treilea agresor, de clasa a VII-a, a lipsit de la ora sa pentru a se distra la Engleză. 

Psiholog școlar: „Este o situație scăpată de sub control cu totul“

Comportamentul copiilor nu are absolut nicio scuză și trădează faptul că nu au frică de nimic și că nu se tem de consecințe, profesorul pierzându-și autoritatea.

„Copiii aceia nu aveau pic de bun-simț, nu aveau pic de respect pentru cadrul didactic, n-aveau pic de jenă, în plus se și filmau în timp ce făceau asta. Noi, ca psihologi, nu avem voie să facem educație sexuală în școli decât cu acordul părinților. Și atunci cu teamă, să fim atenți ce o să spunem. În schimb, ei fac astfel de lucruri. Este o situație scăpată de sub control cu totul“, a comentat psihologul Aurora Szocs din Olt.

Specialistul spune că se ajunge aici pornind de acasă, în primul rând. „Părinții sunt foarte ocupați cu altele, din ce în ce mai ocupați. Și dacă stau acasă, oricum nu stau de copii. Ei nu știu ce înseamnă să-i impui unui copil o regulă, disciplină, respect. Îi învață că ei au drepturi și că ei sunt liberi să facă ce vor. Dincolo de drepturi nu-i mai învață că au și obligații“, arată Szocs.

Disciplina devine greu de aplicat, dascălii sunt mulțumiți că elevii măcar vin la școală, dar au deja reticență în a-și asuma calitatea de diriginte. „Sunt tot mai puțini profesori care vor să-și asume gestionarea unei clase. Apelează la ajutorul consilierilor, dar și noi suntem prea puțini. Eu am 33 de clase pe care le consiliez, de exemplu“, explică Aurora Szocs.

STUDIU Aproape jumătate dintre copiii de la sate, expuși violențelor și consumului de alcool

Un studiu realizat de World Vision România arată că 43% dintre copiii de la sate văd în comunităţile lor oameni care sunt violenţi şi consumă alcool, iar 20% dintre părinţii lor consideră că micuții sunt expuşi la violenţe „pe stradă“.

De asemenea, 4 din 10 copii nu știu dacă în școala lor există un consilier școlar căruia să i se poată adresa dacă au o problemă. În timp ce violența tinde să devină un fenomen, 37% dintre profesorii consultaţi de organizaţie se simt puţin sau deloc pregătiţi să identifice copiii care sunt victime ale violenţelor, iar în cazul actelor de agresiune care se petrec chiar la şcoală, doar 45% consideră că „ştiu ce au de făcut".

Mai mult, 23% dintre profesorii consultați spun că la şcoală se simt doar în mică măsură sau deloc în siguranţă. Se simt amenințați în primul rând de părinți – 36 %, de elevi – 27%, iar 8% chiar de directorul școlii sau de alți colegi de catedră.

„Acești copii se pot identifica cu agresorul și astfel comit o serie de violențe la școală. Am vorbit cu mai mulți profesori care mi-au atras atenția asupra bullying-ului din școlile românești. Nu cred că se poate face foarte mult fără o strategie la nivel local sau chiar național. Singură, școala este impotentă în rezolvarea problemelor de genul ăsta“, precizează Dan Rusu, lector în criminologie la Universitatea din Birmingham și formator World Vision România.

REACȚII Ce spune ministerul, ce spun elevii

Cazul de la Brebu vine la o zi după atacul de la Colegiul Ion Creangă din București, unde o tânără profesoară de japoneză a fost înjunghiată în gât de un elev, pentru c-a avut ideea să dea un test-fulger. Și acesta nu este ultimul dintr-un lung șir de incidente din școli, care au început să fie publice de la apariția telefoanelor mobile cu cameră video.

„Știu că incidentele din ultima vreme au făcut ca fiecare cadru didactic să simtă nevoia de certitudini privind siguranța în școli. Vreau să vă asigur că voi face tot ceea ce ține de mine să prevenim aceste fapte și am demarat deja o serie de consultări pentru a găsi cele mai bune soluții în acest sens. Siguranța fiecărei persoane din unitățile de învățământ este prioritară pentru Ministerul Educației", a reacționat ministrul Educației, Ligia Deca.

Consiliul Național al Elevilor (CNE) vorbește de soluții care să prevină violența școlară: informarea despre posibilele sancțiuni/consecințe și mai ales consilierea elevilor (inclusiv fără acordul părinților) la cele mai mici semne de agresivitate față de profesori sau față de colegii lor. „Trebuie să lucrăm împreună, elevi, părinți, profesori, pentru a reduce substanțial numărul situațiilor de acest fel. Nu cred că există vreo explicație rațională a ceea ce au făcut acei elevi. Ei au nevoie de atenție acordată de către persoane cu expertiză în domeniul psihoemoțional“, a menționat Miruna Croitoru, șefa CNE.

Cum facem școala atractivă, o parte a soluției

Profesorii ar avea mare nevoie de cursuri de dezvoltare personală, consideră profesoara Loredana Stroiuleasa din Olt, psiholog și director de școală. Dascălii trebuie ajutați să dețină controlul și să țină pasul cu noile generații. Ei trebuie învățați cum să reacționeze prompt la provocări pe care nu le-au avut până acum. Însă școlile nu au fonduri pentru astfel de cursuri, cum nu au nici pentru a aduce echipamente moderne astfel încât orele să devină atractive.

„Mulți profesori rămân plafonați în vechea disciplină, cum se preda cândva: copilul stătea cuminte în bancă, tu îi dictai din carte, el scria, îl ascultai la începutul orei, iar dictai din carte și tot așa. Cu generația aceasta nu mai merge așa. Trebuie să faci cât mai interactivă predarea, să folosești tot felul de instrumente, pentru că ai în față un copil care petrece ore bune în fața ecranului, pe telefon, pe tabletă, pe laptop. Totul în jurul lui se mișcă cu altă energie și nu mai sunt capabili să-i ții tu 40 de minute să le dictezi și ei să scrie. Cum am văzut și în alte țări, se merge mult pe activitate fizică, pe predare prin mișcare, prin răspunsuri colective, să pui întrebări, să răspundă, să le arăți imagini, să-și dea cu părerea. Așa îi ții la oră“, este de părere Stroiuleasa.