România își pierde tinerii educați. Raport dur al Băncii Mondiale despre unul dintre cele mai grave exoduri de creiere de pe planetă
0România rămâne fără forță de muncă calificată din cauza sistemului de învățământ ineficient combinat cu exodul creierelor, arată un Raport al Băncii Mondiale. Astfel, societatea românească îmbătrânește și suferă din cauza faptului că românii care emigrează au un nivel de educație mai ridicat.
Societatea românească „îmbătrânește și suferă de pe urma unuia dintre cele mai grave exoduri de creiere din întreaga lume“, atrage atenția ultimul raport al Băncii Mondiale, care mai subliniază că românii care emigrează sunt de obicei mai tineri și cu un nivel de educație mai ridicat decât populația rămasă.
În plus, lacunele serioase din sistemul de învățământ, atitudinile nefavorabile față de învățarea pe tot parcursul vieții și inexistența formării profesionale provoacă deficite de competențe pe piața muncii din România. În ultimii 10-15 ani au emigrat mai mult de 2 milioane de români – reprezentând aproape 20% din forța de muncă –, mulți definitiv, ceea ce a dus la decalaje de competențe, deficite de forță de muncă în roluri-cheie (de exemplu, medici), cereri salariale distorsionate și scăderea productivității reale a muncii.
Un român din trei stă degeaba
Variațiile regionale sunt considerabile, București-Ilfov înregistrând cea mai mică vârstă mediană din țară (41 de ani) și cea mai mică pondere a populației de peste 65 de ani (16,5%) – cu mai mult de patru ani și, respectiv, 4,4 puncte procentuale sub nivelurile din Sud-Vest Oltenia, conform hotnews.ro. Astfel, punctele de presiune demografică (de exemplu, o cerere mai mare de asistență medicală mai complexă pentru persoanele în vârstă) sunt mai acute în regiunile slab dezvoltate, în care furnizarea de servicii este deja dificilă.
Rata de inactivitate a României – adică procentul persoanelor care pot munci, dar nu o fac, nici nu lucrează, nici nu caută în mod activ un loc de muncă – este de 33,2%, printre cele mai ridicate din UE, iar participarea la piața muncii (69,2%) este printre cele mai scăzute, ceea ce limitează oferta de forță de muncă pe fondul creșterii cererii din economie. Rata de participare este deosebit de scăzută în rândul femeilor, al tinerilor și al persoanelor cu mai puține studii absolvite.
Participarea tinerilor pe piața muncii a fost și mai mică: 38,3%, cu mult sub media UE de 58%. Ponderea tinerilor cu vârste cuprinse între 15 și 24 de ani care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare (NEET) a fost de 14,7%, al doilea loc în UE.
Sistemul de învățământ nu acoperă cererea de pe piața muncii
Sistemul de educație și formare reușește cu greu să ofere competențele de care are nevoie țara, iar faptul că nu există o conexiune între angajatori, lucrători și furnizorii de educație și de formare determină diferitele părți interesate să acționeze în mod izolat. Atât numărul celor care părăsesc timpuriu școala, cât și rata analfabetismului funcțional și calitatea învățământului terțiar reprezintă motive de îngrijorare. România are performanțe deosebit de slabe în raport cu mediile UE, înregistrând un număr mare de NEET. Ca atare, doar aproximativ 20% din nevoile actuale ale pieței muncii sunt acoperite.
În fine, Banca Mondială mai arată că numai aproximativ 1% dintre persoanele cu vârste cuprinse între 25 și 64 de ani participă la activități de învățare în rândul adulților, cu mult sub obiectivele naționale și sub media UE de 9,1%. În România, învățarea pe tot parcursul vieții nu deblochează, de obicei, o evoluție pozitivă a salariului sau a carierei, nici nu este apreciată la nivel personal, în special în rândul persoanelor de peste 40 de ani.
Sistemul educațional este de vină
„Dacă ne referim la proporția de 33% a persoanelor în vârstă de muncă care nu fac parte oficial din forța de muncă și nici nu își caută un loc de muncă, s-a uitat că mare parte din România este rurală. Astfel, un număr important al românilor se ocupă cu munci agricole, iar de cele mai multe ori roadele acestei munci ajung pe piață, dar nefiscalizat. Astfel, din punct de vedere oficial, acești oameni figurează că nu muncesc și nici nu își caută de muncă. În realitate, ei sunt activi, muncesc și produc bani“, arată sociologul Alfred Bulai, conferențiar la Școala Națională de Studii Politice și Administrative a Universității București. În schimb, expertul spune că cifrele referitoare la procentul mic al tinerilor care intră pe piața muncii este unul relevant și a explicat de ce are loc acest fenomen. „O parte dintre ei au sprijinul familiei, caută oportunități și vor salarii care «ajung la cer». Mulți dintre ei ajung la un moment dat să plece din țară în căutarea unor salarii mai mari, dacă au competențe, bineînțeles. Mai avem și categoria celor nepregătiți, dar care nu lucrează. Și aici este vina exclusivă a sistemului de învățământ. Pur și simplu, avem un sistem de învățământ pus la pământ. Acești tineri sunt produsul școlii românești care nu le-a dat acele competențe profesionale, dar mai ales nu le-a arătat ce sunt cultura și etica muncii. Păi, cât au fost în școală, au văzut că pot lipsi de la ore. Nimeni nu le mai face nimic acum acestor elevi. Nu se mai rămâne repetent chiar dacă nu înveți și așa mai departe. Ce au învățat ei? Că poți avea și fără să muncești. Numai că nu au înțeles că asta merge ca elev, că așa a ajuns sistemul, nu și ca salariat, pentru că nimeni nu îți dă bani atunci când ești neserios la locul de muncă. Deci, sistemul nostru de învățământ nu ne dă numai un număr mare de analfabeți funcțional, ci și mână de lucru prost pregătită și mai ales prost educată în spiritul muncii“, a mai precizat Alfred Bulai.
Se încarcă comentariile...
