România, corigentă la Educație sexuală. Ce temeri au tinerii și cât de pregătite sunt cadrele didactice să predea materia

0
Publicat:

Ministerul Educației vrea să introducă în planurile-cadru de învățământ Educația pentru sănătate, ca temă obligatorie, ce va conține și noțiuni de educație sexuală. În România, materia este în prezent doar opțională, iar părinții trebuie să-și dea acordul pentru ca elevii să poată participa la ore. Experții trag însă un semnal de alarmă și susțin că tinerii au temeri care pot fi rezolvate prin educația sexuală obligatorie predată de cadre didactice pregătite.

Importanța educației sexuale în școli / Foto: Arhivă / Shutterstock
Importanța educației sexuale în școli / Foto: Arhivă / Shutterstock

De altfel, Asociația Sexul vs Barza a lansat o strângere de fonduri pentru organizarea unor cursuri de formare a cadrelor didactice în ceea ce privește predarea educației sexuale.

Peste 5.000 de tineri cu vârste între 15-25 de ani au scris ONG-ul din 2019 până în prezent despre problemele care îi macină. De cele mai multe ori, curiozitățile vin din partea fetelor, care se tem că ar putea rămâne însărcinate, că nu știu în ce constă primul act sexual sau că au nevoie de sfaturi pentru că se află într-o relație toxică unde partenerii nu vor să se protejeze în timpul actului sexual. „Foarte mulți dintre ei au nevoie de informație. Putem spune cu încredere că temerile pe care părinții le au în legătură cu copiii lor, că nu sunt protejați, că ar putea exista o sarcină, că intră într-o relație nesănătoasă – aceste temeri le au și copiii”, a explicat Adriana Radu, președinta Asociației Sexul versus Barza la conferința online de lansare a proiectului.

Ce își propune proiectul

Pornind de la mesajele tinerilor și subiectele la care cer răspunsuri, Asociația Sexul vs Barza lucrează la o programă școlară pilot care să pregătească profesorii pentru predarea la școală a subiectelor ce țin de sexualitate, egalitate de gen, contracepție, infecții cu transmitere sexuală, ce înseamnă violență în cuplurile de tineri, care sunt formele violență și cum arată o relație sănătoasă. 

„Este nevoie de o formare profesională obligatorie pentru oricine vrea să facă dirigenție care să includă tematică de gen și educație sexuală. Lucrul cu adolescenții ar trebui să includă această tematică și nu ai cum să o incluzi dacă nu știi cum să o faci. Nu poți arăta două planșe și să pleci, pentru că vor exista întrebări și trebuie să știi la care să răspunzi și la care nu și unde să direcționezi copilul pentru a afla un răspuns. În aceste cazuri tu mediezi lucruri delicate”, a spus Codruța Pohrib, profesoară și diriginte la Colegiul Național „George Coșbuc” din București.

Educația sexuală ar trebui să fie obligatorie

În România există „Educație pentru sănătate”, o materie opțională care include și informații despre bolile cu transmitere sexuală și contracepție. În lege, aceasta există din 2004 și putea fi alesă oricând de către elevii din clasele I-XII. În 2022, după mai multe dezbateri aprinse purtate în spațiul public și în Parlament, a fost schimbată structura opționalului, astfel că noțiuni despre educația sexuală pot fi predate doar la clasa a VIII-a și doar cu acordul părinților.

Ultimele date arată că, anual, doar 5-6% dintre elevi participă la un astfel de curs, deoarece fie nu și-au dat acordul părinții, fie nu a fost promovat de instituțiile de învăţământ. „Ce se întâmplă cu dreptul copilului de a fi informat cu privire la propriul corp atunci când părintele îl oprește din a accesa acest drept?”, se întreabă profesoara Codruța Pohrib. Cadrul didactic subliniază că este nevoie ca educația sexuală să fie obligatorie, astfel încât adolescenții să-și ia informațiile din surse credibile, nu de pe internet. „Până nu o să introducem ca disciplină obligatorie Educaţia pentru sănătate în şcoli nu o să progresăm în foarte multe domenii, inclusiv în cel al sarcinilor nedorite”, spunea și ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, în luna martie.

Când vine vorba de părinți, Ioana Macoveiciuc, cunoscută ca Prințesa Urbană, spune că în multe cazuri, părinții nici nu știu că există o lege despre educația sexuală. Cu toate acestea, ea accentuează că dacă ar exista un specialist care să explice în ce constă materia, cum poate fi ea predată și cum i-ar ajuta pe copii, apele s-ar mai calma. „Sunt unii părinți interesați care se informează și merg la cursuri pentru a vorbi cu copiii, dar sunt și unii pentru care educația sexuală este înfiorătoare, dar și mulți părinți nehotărâți. Eu înțeleg și văd disperarea părinților de a avea puțină claritatea pe acest subiect”, a spus aceasta.

Prințesa Urbană a dat exemplu Olanda, unde părinții sunt informați de școală în ce constă această materie. „În Olanda, când urmează să aibă orele de educație «igienică», părinții primesc o informare pe platforma școlară în care sunt anunțați că un anumit profesor va vorbi copiilor pe anumite teme. Părinții nu sunt întrebați dacă sunt sau nu de acord și nu îi poți retrage de la astfel de cursuri”, a povestit ea.

Cum se predă în alte țări

Educația sexuală este obligatorie în mai multe țări europene. Materia este adaptată pentru fiecare grupă de vârstă, astfel încât copiii să înțeleagă ce se întâmplă cu corpul lor.

Suedia este prima țară europeană care a introdus această materie obligatorie, încă din anul 1955. Educația sexuală se află în curriculumul școlar, iar cadrele didactice sunt pregătite constant pentru predarea acestor noțiuni. În Finlanda, situația arată asemănător, dar există și un ONG care oferă posibilitatea tinerilor înscriși în unul dintre programele lor să se implice direct în crearea conținutului acestei materii.

În Germania, educația sexuală este obligatorie din școala primară, iar statul face verificări periodice pentru a vedea cum e predată materia. În Marea Britanie, cursurile de educație pentru relații sunt obligatorii pentru toți elevii din învățământul primar, iar cursuri pentru „relații și sex” sunt obligatorii pentru toți elevii care urmează studii medii, în timp ce educația pentru sănătate este obligatorie în toate școlile, conform guvernului Marii Britanii. Educația pentru sănătate include informații despre pubertate, dar se concentrează și pe predarea caracteristicilor unei bune sănătăți fizice și a bunăstării mentale.

Mame minore în România

Fenomenul mamelor minore este îngrijorător în România. Rata nașterilor la fetițe între 10 și 14 ani a fost de 10 ori mai mare în România față de media Uniunii Europene în 2021, potrivit Eurostat. Totodată, 745 de bebeluși au fost născuți de mame sub 15 ani în 2021, numărul fiind mai mare față de acum un deceniu (2010 - 732 de bebeluși născuți de mame sub 15 ani). În același an, 9% dintre întreruperile de sarcină au fost realizate de către fete între 15 și 19 ani, conform aceleiași surse.

Dintre tații cu vârstă declarată, 58% aveau sub 19 ani, iar 42% peste 20 de ani. Cea din urmă cifră scoate la iveală amploarea fenomenului violenței sexuale asupra fetelor, diferența dintre aceste minore și parteneri fiind de cel puțin șase ani în momentul actului sexual. În plus, peste jumătate dintre tații care au lăsat gravide fetițe sub 15 ani nu aveau vârsta declarată. Prin urmare, numărul de agresori împotriva minorilor ar putea fi mult mai mare, avertizează Asociația SEXUL vs BARZA, care face educație sexuală pentru adolescenți.

Educație



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite