Educația elevelor gravide și a elevilor părinți, introdusă în premieră în legea Învățământului

0
Publicat:

Consiliere școlară și psihologică, sprijin financiar, ore online și posibilitatea de amânare a examenelor sunt măsurile propuse de Ministerul Educației în ședința Comisiei de Învățământ pentru a veni în ajutorul elevelor gravide și mame care doresc să își continue studiile. 

Educația mamelor minore și a gravidelor, o premieră / Foto: Shutterstock
Educația mamelor minore și a gravidelor, o premieră / Foto: Shutterstock

În Legea Învățământului Preuniversitar va exista articolul 74, care a fost votat în unanimitate în Comisia pentru învățământ și se referă exclusiv la educația elevelor gravide și a elevilor părinți. Potrivit articolului, aceștia „vor beneficia de un program de studiu adaptat nevoilor lor, care să le permită să-și continue studiile, inclusiv prin oferirea, acolo unde este posibil, de posibilități de învățare online”.

Ei vor avea anumite facilități, respectiv: „motivarea unui număr limitat de absențe; transferul în cadrul unor grupe speciale cu program flexibil; asistență medicală specifică în cabinetele de medicină școlară și în cabinete specializate; activități de învățare remedială; consiliere școlară, inclusiv cu sprijinul unui mediator școlar și psihologică; prioritate la accesarea serviciilor complementare de educație timpurie și posibilitatea de a amâna examenele în cazul în care acestea coincid cu perioada de naștere sau cu perioada de îngrijire a copilului”. 

Marinela Rață Panaite, președinta Asociației Dream Project România, spune că existența unui articol explicit pe acest subiect este un pas înainte în lupta cu fenomenul mamelor minore. Aceeași părere o are și Ana Maiță, președinta Asociației Mame pentru Mame care consideră că ar putea fi scăzut abandonul școlar.

Neclarități

Marinela Rață Panaite atrage atenția că unele măsuri sunt vag prezentate și că, astfel, există neclarități. „Mă îngrijorează că vor exista grupe speciale, chiar dacă se menționează că nu va exista o segregare școlară. Fetele se confruntă cu o stigmă din partea colegilor, profesorilor și nu ar trebui să fie separate de restul colectivului, pentru că astfel ar fi înrăutățite lucrurile”. De aceeași părere este și Ana Maiță care subliniază că „Există un risc crescut de bullying în școli pentru fetele care devin mame. Stigmatul este unul extrem de toxic și nedrept și, din păcate, numai fetele se 'acoperă' de rușine când rămân gravide, băieții în schimb care au participat în egală măsură la concepția copilului sunt văzuți de colegii lor ca fiind șmecheri”.

Articolul arată și că, „în cazul în care elevele gravide sau elevii părinți întâmpină dificultăți financiare în a-și asigura necesarul de rechizite, haine sau alte resurse necesare pentru a participa la cursuri, aceștia vor fi sprijiniți financiar”. Experta Marinela Rață Panaite atrage atenția că aici nu se menționează dacă intră și transportul. „Nu doar rechizitele și hainele sunt o problemă, de multe ori, transportul e cel care oprește elevii să meargă la școală, iar articolul nu zice nimic de decontarea lui”.

Când vine vorba de consiliere psihologică și de prezența mediatorilor școlari, există iar neclarități. „În primul rând, nu știm dacă există destui consilieri școlari sau mediatori care să se ocupe de acești elevi. În lipsa lor, cine îi va consilia? Acest lucru se aplică și la personalul sanitar din școli, în lipsă de medic sau asistent, nu are cine să ajute aceste eleve. Lucrurile astea trebuie menționate”. Moașele pot fi o soluție, explică experta, dar legislația din România nu vorbește explicit de această profesie.

Ana Maiță subliniază și ea, că, indiferent unde are loc „consilierea psihologică este obligatorie, cel puțin timp de 18 luni, când o copilă se confruntă cu o sarcină neplanificată”, deoarece psihologul poate ajuta adolescenta „să ia decizia cea mai bună pentru ea și în cazul în care este deja mamă, o poate ajuta sa se adapteze la noua ei viață”.

Educația sexuală

„Ministerul Educației, în colaborare cu Ministerul Sănătății și Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse, autoritățile publice locale, cultele recunoscute de lege și organizațiile neguvernamentale promovează programe de prevenire a sarcinilor nedorite și a maternității timpurii în rândul elevilor. Programele vor fi adaptate vârstei și nivelului de dezvoltare al elevilor”, se mai arată în articolul 74 din lege.

Din acesta nu reiese dacă vorbim de educație sexuală, astfel că, specialista Marinela Rață Panaite spune că, din nou, se folosesc termeni vagi care nu schimbă nimic.

„Suntem deconectați de realitate, ne ferim să folosim cuvântul sex. E nevoie de o discuție tranșantă și clară la nivel de societate cu privire la educația sexuală. Să vedem clar cine spune și cum spune copiilor ce se întâmplă cu corpul lor”. Tot ea subliniază că e simplu, „ori ținem copiii în beznă, ori îi educăm”, pentru că ei oricum se informează din surse total nepotrivite. „Nu trebuie să ne ferim, suntem în top în UE la mamele gravide. Nu avem nevoie de termeni vagi, ci de o educație concretă, altfel nu schimbăm nimic. Plus că, avem concepția asta că dacă le spunem despre sex îi provocăm, din contră, le potolim curiozitatea”.

Ana Maiță subliniază și ea necesitatea unei astfel de materii și accentuează faptul că, „Guvernul tot se codește, la presiunile unor organizații și grupuri conservatoare, să facă din școală  o sursă de încredere de informații despre sănătate și siguranță”. Ea spune că există deja o programă adaptată la fiecare categorie de vârstă, precum și materiale didactice dezvoltate pentru aceasta materie de mulți ani în România, dar este nevoie să o transformăm „din materie opțională în materie obligatorie, astfel ca toți elevii din România să primească informații esențiale pentru sănătatea, siguranța și viitorul lor, nu numai cei 6% care acum au norocul să prindă acest opțional în puținele școli care îl oferă”. 

Monitorizarea parcursului școlar

Articolul mai prevede ca Direcția Județeană pentru Învățământ Preuniversitar/Direcția Municipiului București pentru Învățământ Preuniversitar să monitorizeze situația și progresul elevelor gravide și elevilor părinți în ceea ce privește continuarea studiilor. Legat de această măsură, Ana Maiță susține că e mult de lucru, deoarece „mamele adolescente care primesc vizite din partea asistenților sociali le percep ca pe o verificare rău-intenționată, ca pe un control cu scopul de a le prinde că nu își îngrijesc copiii așa cum trebuie și pentru a-i lua în plasament”. Ea subliniază că această situație trebuie remediată, pentru că, altfel monitorizarea situației școlare a acestor fete va fi percepută la fel: cu teamă și cu neîncredere. 

Lipsa datelor

Expertele atrag atenția că în România lipsesc datele, cu toate că suntem pe primul loc la mamele minore în Uniunea Europeană. „Din păcate, nu există o centralizare precisă a acestora la nivel național, ci avem doar o cifră asumată — unul din 10 copii născuți anual are o mamă adolescentă — și peste 700 de fete sub 15 ani au nascut în 2020, numărul acestora fiind în creștere”, spune Ana Maiță.

Cele mai recente statistici ale Institutului Național de Statistică (INS) au arătat că sunt în „jur de 20.000 de nașteri” pe an în rândul minorelor, dar experta Marinela Rață Panaite subliniază că nu știm și câte dintre aceste tinere mame au abandonat școala înainte de a rămâne însărcinate.

În același timp, ea subliniază că „măsurile Ministerului Educației fac referire exclusiv la fetele care sunt încă în sistemul de învățământ, dar cu cele care nu sunt, ce facem? Ele nu au fost luate în considerare și nu există un mecanism de sprijin pentru ele”.

Aceasta spune că, din experiență proprie, majoritatea renunță la școală din cauza sărăciei și că, se închid în ele, devin anxioase și nu simt că mai fac parte din niciun grup social. „Multe vor să revină la școală, doresc asta pentru că știu că este singura lor șansă ca să nu moară de foame. Nu ne putem imagina că le lipsesc efectiv lucruri minime, precum ar fi scutecele. Pentru unele dintre aceste fete, este ceva normal să schimbe un scutec la 2 zile”. Tot ea precizează că legea permite mamelor minore să obțină indemnizație, dar doar dacă au fost la școală și nu au un anumit număr de absențe, dar „multe din ele nu știu asta, abandonează școala când află că sunt gravide și nu beneficiază de acei bani”.

Educație



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite