Raport UE: românii stau prost cu cititul şi cu socotitul

Un raport recent al Comisiei Europene privind progresele înregistrate în învăţământ şi formare arată că în România există încă un număr ridicat de persoane care scriu şi citesc cu dificultate, procentul fiind de 40% în 2009 faţă de 17%, media Uniunii Europene. România se află pe a doua poziţie în acest clasament negativ, după Bulgaria (41%).

Raportul mai indică faptul că rata abandonului şcolar în România era în anul 2009 de 16,6%, faţă de media de 14,4% la nivelul Uniunii Europene, în condiţiile în care obiectivul UE pentru anul 2020 este ca indicatorul să scadă sub 10 procente. Documentul arată că cele mai performante state membre în această privinţă sunt Slovacia, Polonia şi Republica Cehă, cu rate ale abandonului şcolar de 4,9%, 5,3% şi 5,4%, iar ţările în care cea mai mare proporţie a elevilor din UE renunţă la şcoală sunt Malta (36,8%) şi Portugalia (31,2%).

 „Vestea bună e că nivelul educaţiei în Europa a crescut considerabil. Mai mulţi tineri absolvă învăţământul secundar şi învăţământul superior decât acum zece ani. Dar abandonul şcolar timpuriu continuă să reprezinte o problemă care afectează un tânăr din şapte în Uniunea Europeană şi unul din cinci elevi are în continuare competenţe reduse de citire la vârsta de 15 ani", a afirmat Androulla Vassiliou, comisar pentru educaţie, cultură, multilingvism şi tineret, citată de Mediafax.

În schimb, România e mai bine situată în clasamentul privind rata participării la învăţământul preşcolar în anul 2008, cu o rată de 82,8%, faţă de media UE de 92,3%. Referitor la nivelul de studii în rândul tinerilor, unde indicatorul de referinţă este ca cel puţin 85% din tinerii cu vârsta de 22 de ani să fi încheiat învăţământul secundar superior, România înregistra în anul 2009 o valoare de 78,3%, puţin sub media în UE de 78,6%.

Indicatori de referinţă

În 2009, miniştrii Învăţământului din UE au stabilit cinci indicatori de referinţă în materie de învăţământ şi formare până în 2020, respectiv o proporţie a abandonului timpuriu al învăţământului şi formării sub 10%, cel puţin 40% din persoanele în vârstă de 30 - 34 de ani să beneficieze de educaţie terţiară (liceu), proporţia copiilor cu vârste între 4 ani şi cea a începerii învăţământului primar obligatoriu să fie de minimum 95%, ponderea tinerilor în vârstă de 15 ani cu competenţe insuficiente în materie de citire, matematică şi ştiinţe să fie mai mică de 15%, iar cea a adulţilor cu vârste între 25 şi 64 de ani care participă la programe de învăţare pe tot parcursul vieţii să fie cel puţin 15%. 

Românii se situează înaintea bulgarilor în privinţa cititului şi socotitului