Profa de dicție. Logopedul care îi învață pe copii și adulți să vorbească corect
0Carmen Stoicu a lucrat mult timp cu copii și tineri cu dizabilități, iar acum îi învață pe micuți să își dezvolte limbajul, iar pe adolescenți și pe adulți să își corecteze deficiențele de vorbire.
Carmen Stoicu (50 de ani) este psiholog și logoped în Galați. Încă din adolescență și-a dorit să influențeze cumva oamenii din jurul ei, iar visul ei a prins contur în urmă cu 20 de ani când a început să lucreze în cadrul unui ONG cu tineri din centre de plasament.
Ulterior, a lucrat cu copii și tineri din familii în dificultate, copii și tineri cu dizabilități, copii din grădinițe, școli și alte instituții de educație nonformală.
Lucrând cu tineri instituționalizați a realizat că nu este suficient de pregătită profesional pentru a putea face față provocărilor, așa că a urmat cursurile Facultății de Psihologie, numeroase cursuri de formare și specializare, apoi un master în Psihologie clinică și consiliere psihologică. În prezent ,urmează o școală de formare în Psihoterapie sistemică de familie și cuplu.
Din 2015 a coordonat activitatea unui centru de recuperare din cadrul Fundației „Inimă de copil“ din Galați și a lucrat cu copii cu diverse patologii.
„În opt ani am lucrat cu câteva sute de copii pentru care am fost «doamna care i-a învățat să vorbeasc㻓, a declarat Carmen Stoicu pentru „Weekend Adevărul“.
Din 2019 are propriul cabinet, unde a ajutat alte câteva sute de copii să își corecteze deficiențele de vorbire și de dicție. „Pentru a vorbi corect trebuie să știi ce înseamnă, de fapt, să vorbești corect. Trebuie să înveți care este punctul de articulare la fiecare sunet în parte“, explică logopeda.
Greșelile adulților
Din ce în ce mai mulți copii întâmpină dificultăți de vorbire, cum ar fi întârzieri în dezvoltarea limbajului: „Mă contactează părinți și îmi spun că, la 4 ani, copiii lor nu articulează decât câteva cuvinte. Nu sună bine deloc. La 2 ani, un copil ar trebui să vorbească în propoziții simple de două cuvinte“.
Motivele sunt diverse, iar unul dintre ele este accesul nerestricționat la telefoane mobile și alte gadgeturi. „Copilul nu va recupera singur. Trebuie dus la neuropsihiatru, la psiholog, la logoped“, avertizează Carmen Stoicu.
Pentru că a exersat atât de mult cu copiii, exprimarea ei este perfectă, iar timbrul vocal este ferm și expresiv – este suficient să vorbească puțin pe stradă cu cineva, iar lumea o recunoaște imediat după voce. Așa a devenit „Profa de dicție“ în 2023.
Și adulții au probleme serioase de vorbire, iar logopeda organizează deja a doua serie de ateliere de dicție online pentru ca cei maturi să își corecteze deficiențele.
„Majoritatea adulților nu deschid suficient de mult gura când vorbesc. Sunetele se formează prin aerul care se expiră, luând forma cavității bucale. Cu cât deschidem gura mai mult și mai corect, cu atât sunetele sunt mai bine articulate“, scoate în evidență Carmen Stoicu una dintre greșelile pe care le facem.
De asemenea, nu pronunțăm sunetele finale ale cuvintelor, de regulă consoanele „c“, „d“, „ț“ ori vocalele din interiorul acestora.
Mulți români au tendința să asimileze sunetele: „Dacă un cuvânt se termină cu o consoană, iar următorul cuvânt începe cu aceeași consoană, noi nu pronunțăm două consoane“, explică ea, care mai spune că un număr mare de persoane sunt sâsâite și peltice.
Bâlbâiala la cei mici și la cei mari
Cu bâlbâiala este totuși o altă poveste. Carmen Stoicu ține să precizeze că balbuția care apare în copilăria mică, pe la 3 ani, este normală.
„La vârsta aceea, creierul se dezvoltă înaintea aparatului de vorbire. Copilul vrea să spună multe, dar nu-l ajută gura, ca să spun așa. Creierul gândește repede, dar gura nu poate să țină pasul și apare balbismul“, descrie procesul psihologul.
Bâlbâiala care apare ulterior este de natură emoțională sau apare atunci când ne grăbim să spunem ceva. Se poate rezolva cu exerciții, iar respirația este importantă pentru tot ceea ce înseamnă vorbire și corectare a acesteia, spune Carmen: „Dacă învățăm să respirăm corect, corectăm foarte multe din ceea ce înseamnă dicție“.
De asemenea, logopeda subliniază că pentru rezultate cât mai bune trebuie să se repete exercițiile atât timp cât este nevoie. Adulții au tendința să nu facă exercițiile de respirație și dicție decât la logoped, ceea ce nu este suficient. Sunt foarte ocupați, dar cumva trebuie să își facă timp, pentru că altfel vor rămâne cu probleme serioase de vorbire.
Cum vorbesc, așa scriu
Carmen Stoicu s-a obișnuit ca de fiecare dată când începe școala să fie asaltată cu telefoane. Sunt copii cu deficiențe de vorbire pe care învățătoarele îi trimit la logoped.
„Un copil care nu și-a corectat toate sunetele când intră la școală, cum vorbește, așa va scrie. De pildă, dacă spun «l» în loc de «r», va scrie «l» pentru că nu îl aude pe «r». Copiii învață mai întâi sunetele și apoi asocierea cu literele. Dacă nu aud sunetul, nu au cum să îl transpună într-o literă pe caiet“, explică specialista.
Sunt copii de 5 sau 6 ani care sunt neinteligibili pentru că nu au fost trimiși la logoped când erau la grădiniță. Cazurile în care micuții se corectează singuri sunt foarte rare.
„Dacă la 4 ani copilul are multe sunete pe care nu le spune sau le spune defectuos, cu limba printre dinți, să nu aștepte până la 5 sau 6 ani înainte să îl ducă la un logoped“, este sfatul lui Carmen Stoicu. În schimb, dacă la 4 ani nu pronunță o literă, nu e motiv de îngrijorare.
La toate acestea se adaugă și o problemă medicală întâlnită la mulți copii. Din cauza răcelilor frecvente și a respirației pe gură, are loc o modificare a cerului gurii, se deformează maxilarul, iar specialistul spune că limba devine prea groasă și așa apar deficiențele de vorbire.
„Dacă copilul are probleme cu polipii, e bine să nu amâne și să îl opereze imediat, pentru că este un cerc vicios, un lanț al slăbiciunilor care se prelungește foarte mult“, avertizează logopedul.
Cea mai spectaculoasă recuperare a reușit-o cu o fetiță care va împlini 5 ani în curând și care, în urmă cu doi ani, fusese la un pas să se înece. În urma accidentului a rămas cu sechele serioase atât pe partea de mobilitate a corpului, cât și pe cea de vorbire.
„Când a venit la mine scotea doar niște sunete. Acum vorbește în propoziții. Este numai suflet. La 3 ani își dorea să vorbească“, își amintește cu emoție Carmen.
Sfatul ei pentru orice părinte este să își ducă copilul la un neuropsihiatru pentru un consult dacă la 2 ani și jumătate nu vorbește în propoziții simple, de două cuvinte, iar dacă nu este o problemă medicală, este necesar să îl ducă la un logoped pentru dezvoltarea limbajului.
Au nevoie de ajutorul unui logoped și copiii care la 4 ani vorbesc, dar sunetele sunt defecte și nu se înțelege ceea ce spun.