Ministrul Costoiu, la Adevărul Live: „Există o rată mai mare de abandon în primii ani. Mulţi dintre tineri aleg facultăţi în mod greşit”
0De ce abandonează studenţii facultatea, cum va fi admiterea anul acesta şi ce proiecte de anvergură pregăteşte mediul universitar românesc? Despre toate acestea şi alte noutăţi din învăţământul superior am discutat la Adevărul Live cu ministrul Mihnea Costoiu şi cu reprezentanţi ai universităţilor şi ai studenţilor.
Discuţia moderată de Ioana Nicolescu l-a avut ca invitat în platou pe ministrul delegat pentru Învăţământ Superior, Mihnea Costoiu.
Prin Skype au intrat în discuţie Prof. Univ. Dr. Ioan Bolovan, cadru didactic la Facultatea de Istorie şi Filosofie şi prorector (responsabil de relaţişa cu studenţii, administraţie şi patrimoniu) al Universităţii Babeş-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca şi Prof.univ.dr. Sorin Filipescu, prorector responsabil cu cercetarea tot la UBB, acolo unde se lucrează la ineditul proiect al sângelui artificial.
N-a lipsit Dragoş Mihai, preşedintele Alianţei Naţionale a Organizaţiilor Studenţeşti din România ANOSR, cei care au atras atenţia asupra risculu abandonului universitar. De asemenea, prin telefon au intervenit rectorul Universităţii din Bucureşti, Mircea Dumitru şi Gheorghe Iacob, prorector la Universitatea ”Al. I. Cuza” din Iaşi.
Înregistrarea emisiunii Adevărul Live este disponibilă mai jos. Este urmată de articolul în care sunt prezentate fragmente din discuţia invitaţilor.
ADMITERE FACULTATE 2014 Ministrul pentru Învăţământ Superior, la Adevărul Live
Livetext
„(Despre abandonul universitar) această problemă o discutăm deja cu rectorii, luăm în calcul tipurile de măsuri pe care trebuie să le adoptăm. Cifrele care au apărut în presă au fost comparate de către noi cu cifrele oficiale, dar nu avem încă toate concluziile pentru a le comunica oficial. Spre exemplu, universităţile oferă informaţii despre studenţii la buget, abia apoi despre cei cu taxă“, susţine Costoiu.
„Am făcut verificări împreună cu universităţile şi continuăm să le facem. Cifrele oficiale arată că cei care finalizează studiile sunt un procent din cei care le încep. Asta la nivelul României. Dar ne interesează ce se întâmplă şi în Europa. Danemarca înregistrează cea mai rată de absolvire, aproape 80%. Cele cu rate mici sunt Italia, Ungaria, cu circa 40-50%“, afirmă acesta. „Pentru România putem compara cifrele celor intraţi în anul 2011-2012 şi celor care termină acum. E vorba de un procent de circa 11%“.
Dragoş Mihai susţine că studenţii pleacă întâi de la taxă, nu de la buget, iar aici ar putea apărea un decalaj în cifrele Ministerului. Costoiu susţine că e important procentul şi la buget, despre care Mihai spune că e mai mic, deoarece acolo vin studenţii care n-au o situaţie materială foarte bună. „Ce am constatat noi, cerând datele de la universităţi, e că rata de abandon rămâne de 39% din cei care au început anul întâi. Aproape jumătate au abandonat la începutul studiilor, iar ceilalţi în ultimul an“, afirmă Mihai.
El a mai spus că o parte din rata de abandon este cauzată de lipsa de orientare în anul I, din lipsa de informare a studenţilor şi descoperă apoi că nu se potriveşte facultatea pe ceea ce doreau. „(Mai mult) un studiu al fostului ministru arată că un factor care duce la abandon este lipsa banilor. 49% din studenţi au ales asta drept cauză“, afirmă Mihai.
Programa nepotrivită?
Dragoş Mihai a mai spus că o parte din studenţi nu înţeleg cât de utilă le e sau nu facultatea, nu înţeleg la ce sunt bune cursurile pe care le urmează, iar asta ar fi o altă cauză a abandonului. E posibil ca ei să nu ştie ce vor? „Lucrăm în acest moment la studii care să reactualizeze informaţiile şi să ne ofere date reale, motive reale. Dragoş Mihai are dreptate. Există o rată mai mare de abandon în primii ani, tinerii schimbându-şi destul de repede direcţia. Dar ratele de angajare pe baza specializării sunt în creştere. Pe de altă parte, sunt de acord că trebuie să ne concentrăm pe orientarea tinerilor, pe consilierea lor. Mulţi dintre tineri aleg facultăţi în mod greşit“, spune Costoiu.
Ministrul a mai zis că există o aglomerare în marile centre universitare, iar asta poate duce la pierderea din vedere a scopului pentru care se duc la facultate. De asemenea, el a admis că programele ar trebui actualizate pentru a servi mai bine mediului actual.
Mircea Dumitru, rector Universitatea din Bucureşti, a spus că examenul de admitere a început să fie reintrodus, dar unele facultăţi aplicau de mult timp acest proces de selecţionare dintre candidaţi. „Noi presupunem că cifra de şcolarizare va fi în jurul celei de anul trecut, 4-4.500 la licenţă“, spune acesta. Rata de abandon pentru UB ar fi de 32%, dar rectorul spune că au făcut o analiză proprie. „Rata abandonului este apropiată de cea naţională. Ca să descoperim cauzele, ar trebui să ne întrebăm cine începe, de ce începe şi de ce abandonează. Fără astfel de răspunsuri nu am putea identifica prea bine cauzele“, susţine Mircea Dumitru.
Există discuţii şi despre introducerea unui eseu motivaţional în dosarul de aplicare la o facultate. „Un eseu motivaţional depinde de facultate. La Istorie, spre exemplu, li se dau doar câteva coordonate, să spună de ce au ales acea specializare, ce traiect profesional îşi doresc etc.“, a afirmat rectorul Universităţii „Babeş Boliay“ din Cluj-Napoca. 36% şi 28%, acestea sunt procentele comunicate de rectorul Ioana Bolovan privind abandonul. 36% din studenţii de la licenţă abandonează şi doar 28% din cei de la masterat.
„Abandonul acesta nu înseamnă că un student renunţă la studii, ci din informaţiile noastre reiese că ei abandonează cursurile celei de-a doua facultăţi pe care o urmează, dar rămân înscrişi la prima“, afirmă Bolovan.
Admiterea la facultate în 2014
Mihnea Costoiu a spus că se bucură de începerea mai din timp a discuţiei despre admitere. „Mă bucur că unele dintre universităţi renunţă la exclusivitatea mediei de la Bacalaureat ca singur criteriu de departajare, ţinând cont de specificul fiecărei facultăţi. E bine că tonul e dat de marile universităţi din Bucureşti, Iaşi, Cluj“, susţine ministrul.
Rectorul Ioan Bolovan a spus că, potrivit unor studii din Marea Britanie, unii studenţi aleg să renunţă la facultate atunci când găsesc o slujbă avantajoasă, dar le reiau mai târziu.
Gheorghe Iacob, prorector la Universitatea Al. I. Cuza din Iaşi, a spus că există o tendinţă generală de a creştere numărul facultăţilor care au probe. „În clipa de faţă avem 6 facultăţi cu probe. Noi am încercat să introducem la mai multe, dar am lăsat autonomia lor să funcţioneze. Însă în acest an nu e nimic spectaculos“, susţine Iacob. Cât despre cifra de şcolarizare, el a spus că există una propusă, 3.400 de locuri pe care trebuie să le aprobe Ministerul. Apoi, universitatea mai plusează cu alte aproximativ 2.000, în funcţie de an.
„În linii mari, cifrele sunt aceleaşi ca anul trecut, dar li se adaugă cele aprobate de senatul fiecărei universităţi“, menţionează Costoiu. Aceste locuri despre care se discută sunt cele de la buget, subvenţionate de către stat.
„În perioada următoare vrem să creăm centre de consiliere în universităţi pentru a-i ajuta pe tineri, să ştie către ce să se orienteze. Se dovedeşte că studenţii au fluctuaţii foarte mari în interiorul ciclului universitar. Cred că aceste centre vor trebui susţinute financiar şi de către universităţi“, afirmă Costoiu. „Susţin sprijinirea elevilor de către facultăţi, înainte de admitere. Cred că trebuie să coborâm cu pregătirea pentru examenul de Bacalaureat şi să le explicăm tinerilor programele de studii“.
„Trebuie să privim realităţile mediului universitar şi în context european, nu doar în cel românesc“, susţine Mihnea Costoiu.
Cercetarea în România
„Sunt multe proiecte de cercetare începute în această perioadă, unele sunt mai spectaculoase, mai scoase în faţă de către presă, şi altele mai puţin spectaculoase. Mă bucur că reuşim să schimbăm imaginea faţă de cercetare. Sunt foarte multe proiecte, în multe dintre institutele de cercetare sau instituţiile de învăţământ superior“, afirmă Costoiu. „În ultimii ani am reuşit să aducem mai mulţi bani către cercetare. Unele proiecte sunt dezvoltate în parteneriat cu companii private“.
„Cred că şansa României este cercetarea şi inovarea. Acum 10-12 ani spuneam că industria IT va fi un motor economic. La fel spun că acum avem o şansă mare prin cercetare. Avem facilităţi şi pentru companii care investesc în companii, spre exemplu taxe şi impozite cu 50% mai mici. Dar, atenţie, doar cele care investesc în cercetare se bucură de aceste facilităţi“, completează ministrul.
În zona psihologiei, tinerii studenţi au început să avanseze serios. De asemenea, subiectul sângelui artificial a fost un mediatizat în ultima vreme şi este unul dintre cele puternice ale cercetării din România. „Zona puternică la noi este a ştiinţelor exacte. Aici e vorba de matematică, de fizică“, a spus Sorin Filipescu de la „Babeş Bolyai“.
Mihnea Costoiu a completat analiza cercetării din România prin a spune că e importantă axarea pe cea aplicată. Asta nu înseamnă doar cercetare pe domenii tehnice. „Sunt câteva aplicaţii extraordinare produse de studenţi din diverse domenii, tehnice şi umane“, susţine acesta. Costoiu a amintit şi de un parteneriat în domeniul farmaceutic încheiat de curând cu o companie privată la Cluj.
Abandon îngrijorător
Constrângerile materiale şi pregătirea inadecvată pentru studiile universitare sunt câteva dintre motivele abandonului universitar. În unele cazuri, studenţii aleg să muncească în locul studiilor.
De curând, Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR) a publicat o listă cu gradul de abandon la 20 de universităţi de stat în ultimii şase ani, media totală a renunţării fiind de aproape 40%.
Pe listă se regăsesc şi cele patru universităţi româneşti care au ajuns în Topul Mondial QS al Universităţilor în 2013: Universitatea din Bucureşti, care are o rată de abandon de 38%, Universitatea „Babeş-Bolyai“ din Cluj-Napoca (37%), Universitatea de Vest din Timişoara (47%) şi Universitatea „Al. I. Cuza“ din Iaşi, care are cea mai mare rată de abandon – 57%.
Noutăţi la admitere 2014
Anul acesta, admiterea la studiile universitare de licenţă (5.500 de locuri) ale Academiei de Studii Economice (ASE) din Bucureşti, la forma de învăţământ cu frecvenţă, se face prin concurs, pe baza unui eseu motivaţional şi a mediei obţinute la examenul de Bacalaureat.
Universitatea Politehnică din Bucureşti (UPB) organizează examen scris cu două probe la şapte facultăţi, iar la restul facultăţilor, candidaţii vor intra pe baza examenului de la Bacalaureat şi a unui interviu. Tinerii pot să facă ore de pregătire pentru admitere, la materiile matematică şi fizică, în fiecare sâmbătă, cu profesorii universităţii.
ANALIZĂ De ce renunţă 4 din 10 studenţi la facultate
Constrângerile materiale şi pregătirea inadecvată pentru studiile universitare sunt câteva dintre motivele abandonului universitar. În unele cazuri, studenţii aleg să muncească în locul studiilor.
Aproape 40% dintre studenţii care s-au înmatriculat în anul I acum trei-şase ani şi care urmau să termine facultatea în 2013 au abandonat studiile, potrivit datelor obţinute de Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR), care prezintă şi situaţia abandonului la fiecare din 20 de universităţi de stat care au răspuns la solicitarea lor.
Universitatea Politehnică din Bucureşti (UPB) organizează examen scris cu două probe la şapte facultăţi, iar la restul facultăţilor, candidaţii vor intra pe baza examenului de la Bacalaureat şi a unui interviu. Tinerii pot să facă ore de pregătire pentru admitere, la materiile matematică şi fizică, în fiecare sâmbătă, cu profesorii universităţii.
ADMITERE FACULTATE 2014 ASE înlocuieşte examenul cu eseul motivaţional şi media de la Bac
Anul acesta, admiterea la studiile universitare de licenţă (5.500 de locuri) ale Academiei de Studii Economice (ASE) din Bucureşti, la forma de învăţământ cu frecvenţă, se face prin concurs, pe baza unui eseu motivaţional şi a mediei obţinute la examenul de Bacalaureat.
Academia de Studii Economice din Bucureşti (ASE) oferă aproape 5.700 de locuri la cele două tipuri de masterat din 2014, de cercetare şi profesionale, iar taxa de şcolarizare anuală este de 5.000 de lei.
Condiţiile de admiterea de la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) sunt aceleaşi ca cele de anul trecut. Astfel, toate facultăţile organizează examen scris, însă la Administraţie Publică notele de la Bac vor reprezenta 20% din media de admitere.
Se încarcă comentariile...
