Sindicatele din învățământ acuză Guvernul de „trădarea educației”, după publicarea proiectului Legii salarizării

Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI) și Federația Sindicatelor din Educație Spiru Haret au reacționat dur după publicarea proiectului Legii salarizării, caracterizând-ul drept o „trădare a educației” și acuzând Guvernul că încalcă angajamentele asumate anterior, inclusiv cele convenite cu Banca Mondială și Ministerul Muncii în anul 2024. Reacția vine după ce Ministerul Muncii a publicat vineri, 17 iulie, proiectul Legii salarizării care urmează să fie trimis în Parlament, incluzând noile grile de salarizare pentru personalul din învățământul preuniversitar. Proiectul stabilește că salariile se calculează prin înmulțirea coeficientului specific fiecărei categorii cu valoarea de referință de 4.100 de lei, care va intra în vigoare abia în anul 2027.

Sindicatele din învățământ condamnă proiectul Legii salarizării. FOTO: Arhiva Adevărul

Conform proiectului, profesorii cu studii superioare de lungă durată și grad didactic I vor avea salarii cuprinse între 8.077 de lei (coeficient 1,97) și 9.758 de lei (coeficient 2,38 pentru vechime peste 25 de ani).

Pentru gradul didactic II, salariile variază între 7.954 de lei (coeficient 1,94) și 8.979 de lei (coeficient 2,19), iar pentru gradul definitiv, între 7.831 de lei (coeficient 1,91) și 8.446 de lei (coeficient 2,06).

Profesorii debutanți cu studii de lungă durată beneficiază de un salariu de 7.790 de lei (coeficient 1,90).

Cadrele didactice cu studii superioare de scurtă durată și gradul I, cu peste 25 de ani vechime, au un salariu maxim de 8.856 de lei (coeficient 2,16), iar debutanții din această categorie primesc 7.626 de lei (coeficient 1,86).

Învățătorii, educatoarele și educatorii puericultori (cadre didactice specializate în îngrijirea și educația timpurie a copiilor de la naștere până la 3 ani) cu studii de nivel liceal au salarii între 7.462 de lei (coeficient 1,82) și 8.446 de lei (coeficient 2,06 pentru gradul I și peste 25 de ani).

Antrenorii cu studii superioare de lungă durată au salarii între 7.421 de lei (coeficient 1,81 pentru debutanți) și 8.815 de lei (coeficient 2,15 pentru titlul de maestru), iar cei cu studii de nivel liceal, între 6.929 de lei (coeficient 1,69 pentru debutanți) și 8.036 de lei (coeficient 1,96 pentru titlul de maestru).

Indemnizația pentru profesorii diriginți este estimat la aproximativ 240 de lei net, reprezentând 10% din valoarea de referință de 4.100 de lei.

Reacția sindicatelor: „O nouă ofensă adusă personalului din învățământ”

Într-un comunicat de presă comun, Federația Sindicatelor Libere din Învățământ  și Federația Sindicatelor din Educație Spiru Haret au condamnat ferm proiectul, acuzând Guvernul că ignoră angajamentele asumate și că propune o grilă salarială care nu reflectă dezvoltarea profesională a cadrelor didactice. Sindicatele subliniază că proiectul încalcă OUG nr. 57/2023, adoptată în urma grevei generale din educație din 2023, care prevedea că salarizarea profesorului debutant trebuie raportată la salariul mediu brut pe economie și că grila trebuie să stimuleze evoluția în carieră.

„Proiectul ignoră complet actul normativ adoptat în urma grevei generale din educație din anul 2023. O.U.G. nr. 57/2023 stabilește, fără echivoc, că salarizarea profesorului debutant trebuie raportată la salariul mediu brut pe economie și că întreaga grilă salarială trebuie construită astfel încât să stimuleze evoluția în carieră și să motiveze corpul profesoral. Actualul proiect elimină aceste principii și propune o grilă care nu mai reflectă dezvoltarea profesională a cadrului didactic.

În anul 2024 s-a convenit ca salariul maxim al profesorului din învățământul preuniversitar, cu gradul didactic I și vechime maximă, să fie echivalent cu salariul unui medic specialist. Astăzi, Guvernul renunță la acest angajament și propune o grilă salarială în care diferența este de aproximativ 4.000,00 de lei în defavoarea profesorului. Această diferență reprezintă modul în care Guvernul apreciază valoarea muncii celor care formează generațiile viitoare”, au transmis sindicatele.

Cele două federații universitare au criticat dur ierarhizarea propusă, subliniind că salariul maxim al unui profesor din învățământul preuniversitar nu atinge nici măcar coeficientul 3 într-o grilă construită pe o scară de la 1 la 8. 

„Este inadmisibil ca salariul maxim al unui profesor din învățământul preuniversitar să nu atingă nici măcar coeficientul 3 într-o grilă construită pe o scară de la 1 la 8. Această ierarhizare transmite un mesaj clar: experiența profesională, performanța, responsabilitatea și rolul social al profesorului sunt subevaluate în raport cu alte categorii profesionale. Mai grav este faptul că, față de varianta grilei de salarizare prezentată în luna mai, majorările sunt pur simbolice.

Profesorul debutant câștigă în plus doar 410 lei brut (aproximativ 240 lei net), iar profesorul cu gradul didactic I și peste 25 de ani vechime doar 164 lei brut (aproximativ 96 lei net). Aceste sume sunt nu doar insignifiante, ci profund ofensatoare pentru o profesie care presupune studii superioare, formare continuă, responsabilitate și un rol esențial în societate”, se arată în comunicatul de presă.

Sindicatele fac apel la Parlament să respingă proiectul

Sindicatele au criticat și diminuarea unor drepturi salariale specifice, precum indemnizația pentru dirigenție, care este propusă ca o sumă fixă derizorie de 410 lei brut (240 lei net), în condițiile în care această activitate este una dintre cele mai complexe și responsabile din sistem.

De asemenea, cele două federații sindicale au subliniat că proiectul continuă politica de austeritate împotriva educației, prin măsuri deja adoptate prin Legea nr. 141/2025, precum majorarea normei didactice, creșterea efectivelor de elevi la clasă și diminuarea tarifului pentru plata cu ora.

„Facem un apel ferm către parlamentarii României să respingă acest proiect de lege și să dovedească faptul că înțeleg rolul esențial al educației pentru dezvoltarea acestei țări. Parlamentul are obligația de a corecta această gravă nedreptate. Un vot pentru această lege este un vot împotriva școlii românești, împotriva profesorilor și împotriva viitorului copiilor noștri.

Parlamentarii care vor vota acest proiect își vor asuma întreaga responsabilitate politică și morală pentru accentuarea crizei din educație, degradarea sistemului de învățământ și compromiterea atractivității profesiei didactice. Nu poate exista educație de calitate cu profesori umiliți, descurajați și remunerați necorespunzător, fără să țină cont de importanța muncii pe care o desfășoară. EDUCAȚIA TREBUIE SALVATĂ, NU SACRIFICATĂ!”, se mai arată în comunicat.

Consultările cu sindicatele din învățământ sunt programate pentru mâine, 18 iulie, de la ora 09:00.

Comunicatul de presă al sindicatelor din mediul preuniversitar

Redăm mai departe textul întreg al comunicatului de presă publicat de cele două federații sindicale care reprezintă profesorii din mediul preuniversitar:

„EDUCAȚIA BATJOCORITĂ! PENTRU A CĂTA OARĂ? GUVERNUL CONDAMNĂ EDUCAȚIA LA SUBFINANȚARE, UMILINȚĂ ȘI DECLIN!

Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI) și Federația Sindicatelor din Educație „SPIRU HARET”, organizații sindicale reprezentative la nivelul sectoarelor de negociere colectivă din învățământul preuniversitar, reprezentând peste 280.000 de salariați, condamnă modul în care Guvernul României a ales să trateze educația prin proiectul Legii privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

Varianta „îmbunătățită” a proiectului reprezintă, în realitate, o nouă ofensă adusă personalului din învățământ, încalcă angajamente asumate de Guvern și ignoră obligații prevăzute de legislația în vigoare. În loc să elimine inechitățile și să redea profesiei didactice statutul pe care îl merită, proiectul adâncește discriminările salariale, accentuează lipsa de atractivitate a carierei didactice și condamnă sistemul de învățământ la un declin și mai accentuat. Pentru Guvern, „respectul” față de educație înseamnă:

• Încălcarea flagrantă a O.U.G. nr. 57/2023

Proiectul ignoră complet actul normativ adoptat în urma grevei generale din educație din anul 2023. O.U.G. nr. 57/2023 stabilește, fără echivoc, că salarizarea profesorului debutant trebuie raportată la salariul mediu brut pe economie și că întreaga grilă salarială trebuie construită astfel încât să stimuleze evoluția în carieră și să motiveze corpul profesoral. Actualul proiect elimină aceste principii și propune o grilă care nu mai reflectă dezvoltarea profesională a cadrului didactic. Raportul dintre salariul profesorului debutant și salariul maxim al profesorului cu gradul didactic I și vechime maximă este mult sub nivelul necesar de cel puțin 1,47:1 pentru o evoluție profesională firească.

Ne întrebăm de ce, în cazul altor familii ocupaționale, experiența și evoluția în carieră sunt recompensate, iar în cazul personalului didactic acestea sunt ignorate.

• Nerespectarea angajamentelor asumate împreună cu Banca Mondială și Ministerul Muncii

În anul 2024 s-a convenit ca salariul maxim al profesorului din învățământul preuniversitar, cu gradul didactic I și vechime maximă, să fie echivalent cu salariul unui medic specialist. Astăzi, Guvernul renunță la acest angajament și propune o grilă salarială în care diferența este de aproximativ 4.000,00 de lei în defavoarea profesorului. Această diferență reprezintă modul în care Guvernul apreciază valoarea muncii celor care formează generațiile viitoare.

• Grilă și coeficienți umilitori

Este inadmisibil ca salariul maxim al unui profesor din învățământul preuniversitar să nu atingă nici măcar coeficientul 3 într-o grilă construită pe o scară de la 1 la 8. Această ierarhizare transmite un mesaj clar: experiența profesională, performanța, responsabilitatea și rolul social al profesorului sunt subevaluate în raport cu alte categorii profesionale.

Mai grav este faptul că, față de varianta grilei de salarizare prezentată în luna mai, majorările sunt pur simbolice. Profesorul debutant câștigă în plus doar 410 lei brut (aproximativ 240 lei net), iar profesorul cu gradul didactic I și peste 25 de ani vechime doar 164 lei brut (aproximativ 96 lei net). Aceste sume sunt nu doar insignifiante, ci profund ofensatoare pentru o profesie care presupune studii superioare, formare continuă, responsabilitate și un rol esențial în societate.

• Diminuarea unor drepturi salariale

Guvernul propune acordarea unei sume fixe derizorii, de numai 410 lei brut (240 lei net), pentru activitatea de dirigenție, una dintre cele mai complexe, consumatoare de timp și cu cea mai mare responsabilitate în relația cu elevii și părinții. În același timp, sunt diminuate indemnizațiile acordate pentru predarea în regim simultan, pentru activitatea desfășurată în zone izolate, pentru practica pedagogică și alte drepturi specifice sistemului de învățământ.

Mesajul transmis de Guvern este unul revoltător: munca suplimentară, responsabilitățile asumate și condițiile dificile în care își desfășoară activitatea mii de cadre didactice nu merită să fie recunoscute și remunerate corespunzător. În loc să încurajeze profesorii să își asume aceste responsabilități și să asigure continuitatea actului educațional în cele mai dificile contexte, Guvernul alege să le devalorizeze și să le descurajeze. O astfel de abordare nu afectează doar profesorii, ci pune în pericol calitatea educației oferite elevilor, în special celor din comunitățile cele mai vulnerabile.

• Continuarea politicii de austeritate împotriva educației

Acest proiect nu poate fi analizat separat de măsurile deja adoptate prin Legea nr. 141/2025: majorarea normei didactice, creșterea efectivelor de elevi la clasă, diminuarea tarifului pentru plata cu ora și plafonarea unor drepturi salariale. El completează aceeași politică prin care educația este transformată într-un domeniu din care se taie succesiv bani, nu într-un domeniu în care se investește, lovind și mai rău într-un sistem de învățământ deja subfinanțat.

Această abordare contravine inclusiv concluziilor formulate de Comisia Europeană în Raportul de Țară 2026, care solicită României să crească atractivitatea profesiei didactice și să investească în resursa umană din educație, nu să o descurajeze.

Asistăm la o decizie politică profund iresponsabilă, care ignoră faptul că educația reprezintă cea mai importantă investiție în viitorul României și, pentru aceasta, trebuie să asigure o salarizare echitabilă și motivantă pentru întregul personal din învățământ.

În aceste condiții, Guvernul își asumă întreaga responsabilitate pentru adâncirea conflictului social din educație și pentru declanșarea unor noi acțiuni de protest.

Facem un apel ferm către parlamentarii României să respingă acest proiect de lege și să dovedească faptul că înțeleg rolul esențial al educației pentru dezvoltarea acestei țări. Parlamentul are obligația de a corecta această gravă nedreptate.

Un vot pentru această lege este un vot împotriva școlii românești, împotriva profesorilor și împotriva viitorului copiilor noștri.

Parlamentarii care vor vota acest proiect își vor asuma întreaga responsabilitate politică și morală pentru accentuarea crizei din educație, degradarea sistemului de învățământ și compromiterea atractivității profesiei didactice.

Nu poate exista educație de calitate cu profesori umiliți, descurajați și remunerați necorespunzător, fără să țină cont de importanța muncii pe care o desfășoară.

București, 17 iulie 2026”.