Legile Educației, greu de modificat. Ligia Deca păstrează ideile lui Cîmpeanu

Amânate și răsamânate, noile proiecte de legi ale Educației ale actualului ministru par să nu fie mult diferite de cele ale predecesorului său, Sorin Cîmpeanu. În forma lor consolidată, ele ar trebui să includă amendamentele și observațiile trimise ministerului.

Ligia Deca, actualul ministru al Educației FOTO Mediafax

Astfel, în varianta de act normativ pentru învățământul preuniversitar care urmează să fie propusă, orice liceu va putea să organizeze examen de admitere dacă dorește acest lucru, scrie site-ul „Educație Privată” care a obținut un draft al acestor proiecte de acte normative. Reamintim că, în varianta Cîmpeanu, doar colegiile naționale puteau face acest lucru, subiectele urmând să fie elaborate la nivel național de către Ministerul Educației, cu implicarea specialiștilor de la Societatea Română de Matematică și Academia Română.

Posibilitatea organizării unei admiteri la liceu suplimentare față de Evaluarea Națională la clasa a VIII-a a stârnit aprige dispute în spațiul public, argumentele fiind că în acest fel sporesc inegalitățile și segregarea în mediul școlar, iar mafia meditațiilor capătă un nou avânt.

Începând cu acest an școlar, admiterea la liceu se face pe baza mediei obținute la examenele de Evaluare Națională, potrivit unui ordin promovat la începutul lui septembrie 2022.

CNATDCU se subordonează ministerului

Cât privește învățământul superior, reapare Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU), după ce, în versiunea Cîmpeanu, el ar fi urmat să fie reformat și redenumit, dar cu rol în verificarea administrativă a plagiatelor. Pentru că verificarea sesizărilor de doctorate plagiate ar urma să cadă în sarcina universităților – așa cum prevedea și versiunea lui Câmpeanu – aceleași universități fiind și cele care acordă titlurile de doctor. Mai mult decât atât, CNATDCU în noua variantă ar urma să-și piardă autonomia și să devină un departament aflat în subordinea Ministerului Educației.

Reamintim că desființarea CNATDCU și transformarea lui într-o altă instituție cu o altă denumire și alte sarcini a stârnit nemulțumirea experților în educație care au argumentat că instituțiile care acordă titlurile de doctori nu vor fi niciodată interesate să le și retragă.

Potrivit noului proiect, verificarea abaterilor de la etica și deontologia universitară ar urma să se facă de către comisiile de etică din universități. Deciziile acestora pot fi contestate la CNATDCU (sau CNEMU - Comisia pentru Etică a Managementului Universitar). CNATDCU are un răgaz să se pronunțe, iar opinia sa are întâietate, în caz că este diferită de cea a Comisiei de Etică.

Tot rectori pe viață

Un alt punct fierbinte al proiectului de lege pentru învățământul superior l-a constituit numărul de mandate de care pot beneficia șefii universităților. Astfel, în varianta Deca se menține portița care permite rectorilor să beneficieze de un număr nelimitat de mandate la conducerea universităților dacă aceste mandate nu sunt „complete”, respectiv de 4 ani. Dacă sunt complete, mandatele sunt limitate la două.

În varianta Cîmpeanu, durata mandatului era de 5 ani, numărul mandatelor fiind stabilit prin Carta Universitară.

Reamintim că în versiunea inițială a Legii educației nr. 1/2011, numărul de mandate de rector era limitat la două, indiferent dacă aceste mandate erau întrerupte prin suspendare sau nu.

Tot mandat de 4 ani este prevăzut în varianta Deca și pentru Senatul universitar, scrie Edupedu.ro. cu un an mai scurt față de varianta propusă de Cîmpeanu.

Numele Ligiei Deca este legat de proiectul „România educată” al președintelui Klaus Iohannis. În calitate de consilier prezidențial pentru Educație, Deca a coordonat direct proiectul lansat în 2018, a participat și organizat dezbateri pe marginea acestuia.

De când a fost învestită în funcția de ministru al Educației, de aproape 3 luni, Ligia Deca a anunțat de două ori amânarea prezentării legilor.