Cum îi învață cu succes Finlanda pe elevi să identifice dezinformarea și propaganda
0Finlanda testează noi modalități de a-i învăța pe elevi cum să identifice propaganda, iar alte țări pot lua notițe cu privire la metoda sa de succes, relatează NYT.
Saara Martikka, profesoară de gimnaziu la o școală din Hameenlinna, analizează împreună cu elevii săi articole de presă, învățându-i să pună întrebări despre scopul, stilul și obiectivele pe care le urmărește autorul.
Totodată, studiază clipuri postate pe Tik Tok examinând motivațiile creatorilor și impactul asupra lor.
Poate fi ceva bun sau drăguț, dar asta nu înseamnă că este adevărat sau valid, spune ea.
Prima în combaterea dezinformării
Finlanda s-a clasat pentru a cincea oară consecutiv pe primul loc din 41 de țări europene în ceea ce privește rezistența la dezinformare, conform unui sondaj publicat în octombrie de Open Society Institute din Sofia, Bulgaria. Oficialii spun că succesul Finlandei nu se datorează doar sistemului său educațional solid, care este oricum unul dintre cele mai bune din lume, ci și unui efort concertat de a-i învăța pe elevi despre știrile false. Alfabetizarea mediatică face parte din programa națională de bază începând cu învățământul preșcolar.
„Indiferent de ce predă profesorul, fie că este vorba de educație fizică, matematică sau limbi străine, trebuie să te gândești: «Bine, cum pot include aceste elemente în munca mea cu copiii și tinerii?» a notat Leo Pekkala, directorul Institutului Național al Audiovizualului din Finlanda, care supraveghează educația media.
Următoarele clasate după Finlanda în sondajul citat sunt Norvegia, Danemarca, Estonia, Irlanda și Suedia. Dimpotrivă, țările cele mai vulnerabile la dezinformare sunt Georgia, Macedonia de Nord, Kosovo, Bosnia și Herțegovina și Albania. Calculul s-a făcut în baza scorurilor privind libertatea presei, nivelul de încredere în societate și a rezultatelor la citire, științe și matematică.
SUA nu au fost incluse, dar un sondaj realizat de Gallup, publicat în octombrie, a arătat că doar 34% dintre americani au încredere în mass-media pentru a relata știrile în mod complet, corect și echitabil. 76 la sută dintre finlandezi consideră că ziarele tipărite și digitale sunt de încredere, potrivit unui sondaj comandat în august de un grup care reprezintă ziarele finlandeze și care a fost realizat de IRO Research, o companie de cercetare de piață.
Avantajele sistemului educațional din Finlanda
Finlanda are anumite avantaje în combaterea dezinformării. Sistemul său de învățământ public este unul dintre cele mai bune din lume. Colegiul este gratuit. Există o încredere ridicată în guvern, iar Finlanda a fost una dintre țările europene cel mai puțin afectate de pandemie. Profesorii se bucură de un nivel ridicat de respect.
În plus, limba finlandeză este vorbită de aproximativ 5,4 milioane de persoane. Articolele care conțin informații false semnate de persoane care nu sunt vorbitori nativi pot fi uneori ușor de identificat datorită erorilor gramaticale sau de sintaxă, a explicat Pekkala.
Profesorii au o libertate largă în ceea ce privește modul de desfășurare a lecțiilor.
Profesoara de gimnaziu citată de NYT le dă elevilor sarcina să editeze videoclipuri și fotografii pentru a vedea cât de ușor este să manipuleze informațiile. O profesoară din Helsinki, Anna Airas, a dezvăluit că a arătat elevilor cum funcționează algoritmii de căutare și le-a explicat de ce primele rezultate nu sunt întotdeauna cele mai fiabile. Alți profesori au spus că în ultimele luni, în timpul războiului din Ucraina, au folosit site-uri de știri rusești și meme-uri ca bază pentru o discuție despre efectele propagandei sponsorizate de stat.
Finlanda, care are o graniță de peste 1.000 km cu Rusia, și-a creat obiectivele naționale pentru educația media în 2013 și de atunci și-a accelerat campania de a-i învăța pe elevi să identifice dezinformarea.
Paivi Leppanen, coordonator de proiecte la Agenția Națională pentru Educație din Finlanda, o agenție guvernamentală, a declarat că amenințarea dezinformării rusești pe teme precum candidatura Finlandei la aderarea la NATO „nu a modificat fundamentele a ceea ce facem, dar ne-a arătat că acesta este momentul pentru care ne-am pregătit".
Metode
Un studiu publicat anul trecut în British Journal of Developmental Psychology a constatat că adolescența ar putea fi o perioadă de vârf pentru formarea teoriilor conspirației. Un factor ar putea fi social media, prin prisma influenței asupra convingerilor tinerilor despre lume, au scris autorii studiului.
Totdată, concomitent cu programele pentru cei tineri care cresc cu rețelele sociale, Finlanda folosește bibliotecile ca centre pentru a-i învăța pe cei mai în vârstă să identifice informațiile online menite să inducă în eroare, a explicat Pekkala.
Pentru profesorii din orice grup de vârstă, găsirea unor lecții eficiente poate fi o provocare. „Este mult mai ușor să vorbim despre literatură, pe care o studiem de sute de ani", a declarat Mari Uusitalo, profesor de gimnaziu și liceu în Helsinki.
Uusitalo începe cu elementele de bază - învățându-i pe elevi despre diferența dintre ceea ce văd pe Instagram și TikTok și ceea ce citesc în ziarele finlandeze. „Ei nu pot înțelege știrile false sau dezinformarea sau orice altceva dacă nu înțeleg relația dintre social media și jurnalism”, a spus ea.
În cei 16 ani la catedră, aceasta a observat un declin clar al abilităților de înțelegere a textelor, o tendință pe care o atribuie faptului că elevii petrec mai puțin timp citind cărți și mai mult timp jucându-se pe calculator și vizionând videoclipuri. Cu abilități de lectură mai slabe și o atenție mai redusă, elevii sunt mai vulnerabili la știrile false sau nu au suficiente cunoștințe pentru a identifica informațiile înșelătoare sau greșite, a spus ea.
De pildă, unii dintre elevii ei au tins să creadă pe baza imaginilor de pe rețele sociale în care premierul finlandez Sanna Marin se distra la o petrecere că aceasta a consumat droguri așa cum sugerau știrile răspândite pe baza clipurilor.
„Nu pot să-i determin să gândească la fel ca mine. Sarcina mea este doar să le ofer instrumentele necesare pentru a ajunge la propriile opinii”, a spus Uusitalo.
Se încarcă comentariile...
