Hainele cele noi ale Bacalaureatului. Ce s-a schimbat în Educație în 2024

2024 a fost anul marilor surprize în Educație. Am bifat și o premieră: reprogramarea Bacalaureatului, care va începe în iarnă. Camera de detenție, interzicerea telefoanelor mobile în școli, dar și introducerea unui nou tip de burse școlare se numără printre cele mai importante evenimente care au avut loc.

Ce schimbări s-au făcut în educație în 2024. Foto: World Vision

Anul acesta am bifat o premieră în sistemul de învățământ românesc: Bacalaureatul a fost reprogramat, iar primele probe, cele de competențe, vor fi susținute în iarnă, în perioada 27 ianuarie – 7 februarie. Cât despre probele scrise, acestea vor fi date în vară, însă mai devreme cu o lună față de cum era până acum. Concret, absolvenții de liceu vor susține probele la Limba Română, Matematică, Istorie, Geografie, Biologie, Fizică, Chimie în perioada 10-16 iunie. Înscrierile pentru examenul de competențe au loc în perioada 16-20 decembrie 2024, iar fiecare probă se va întinde pe parcursul a trei zile.  O altă propunere care a fost adoptată și care vizează examenul de Bacalaureat 2025 o reprezintă posibilitatea elevilor de a-și vizualiza lucrările după primirea notei inițiale, dar înainte de depunerea contestațiilor. Această modificare a venit în urma solicitărilor elevilor și părinților care își doreau să știe dacă într-adevăr este sau nu cazul să fie depusă o contestație, dacă au sau nu șanse reale de a li se mări nota. 

Nu-mi răspunzi la SMS

Începând cu acest an a intrat în vigoare legea care interzice folosirea telefoanelor mobile în școli de către elevi. Cu o excepție: aceste device-uri să fie solicitate de profesori și utilizate în scop educațional la ore. Elevii sunt obligați ca la începutul orelor să-și lase telefoanele mobile în cutii speciale, putând să le folosească doar în pauze. Fostul ministru al Educației, Ligia Deca, preciza în septembrie că școlile au posibilitatea de a interzice parțial sau în totalitate telefoanele. 

Una dintre cele mai controversate propuneri venite din partea Ministerului Educației a fost camera de detenție, o decizie care a inflamat spiritele mai ales în rândul părinților și al elevilor. Însă, trebuie recunoscut faptul că nici dascălii sau directorii nu au privit cu ochi buni această măsură de pedeapsă. Printre motivele acestora s-au numărat lipsa profesorilor care să-i supravegheze pe copii, lipsa spațiului din școli, faptul că cititul sau alte activități educaționale care urmau a fi practicate în acele săli nu trebuie privite ca pe o pedeapsă. Până la urmă, din cauza presiunii create, decizia care, inițial, ar fi trebuit implementată obligatoriu la nivelul fiecărei școli, a devenit opțională. Ligia Deca a ieșit din nou la rampă spunând că rămâne la latitudinea școlilor dacă vor amenaja o astfel de cameră și la latitudinea profesorilor dacă vor recurge la o astfel de pedeapsă. 

300 de lei pentru primii 30%

Guvernul a aprobat la finalul lunii iunie un proiect de Ordonanță de Urgență prin care a introdus bursele de reziliență, în valoare de 300 de lei pe lună. De bursa de reziliență beneficiază primii 30% din elevii dintr-o clasă care au avut la finalul anului școlar trecut media anuală cel puțin 7,00 și cel mult 9,50. Bursele de reziliență se acordă și pentru elevii cu afecțiuni oncologice și/sau cronice școlarizați, pentru o perioadă mai mare de 4 săptămâni, în cadrul „Școlii din Spital“ sau la domiciliu, în anul școlar următor revenirii în unitatea de învățământ la care au fost înmatriculați anterior, a transmis atunci Guvernul. De asemenea, în situația în care elevii acumulează 10 sau mai multe absențe nemotivate într-o lună, nu primesc bursa de excelență, de reziliență, de merit, socială, respectiv bursa tehnologică, după caz, pentru luna respectivă.

Referendum pentru prevenirea consumului de droguri în școli 

„Sunteți de acord ca Primăria București să finanțeze și să implementeze un program de educație pentru sănătate și prevenire a consumului de droguri în toate școlile din București?“ a fost a treia întrebare la care au răspuns locuitorii Capitalei în cadrul referendumului organizat de primarul Nicușor Dan în data de 24 noiembrie. Întrebarea la care majoritatea celor care au mers la urne au răspuns „Da“ pune pe tapet eterna problemă a consumului și a traficului de stupefiante în şcolile și liceele din Capitală. Această întrebare a fost propusă de consilierii generali PSD, a explicat Nicușor Dan, după ce CGMB a aprobat desfășurarea referendumului. Întrebarea, însă, consideră experții, a fost una absolut inutilă.