#foaiagoală: nemulţumirile elevilor. Mesajele de la Simularea la BAC, confirmate de experţii în Educaţie
0
„Stimaţi profesori, probabil aţi înţeles deja că aceasta nu este o lucrare ca toate celelalte şi că am ales să mă alătur protestului Consiliului Naţional al Elevilor, în loc să rezolv subiectul. De ce vrem să schimbăm sistemul de învăţământ şi am ales să protestăm astfel? Deoarece educaţia de azi îl formează pe omul de mâine, om pe care noi îl numim viitorul ţării”.
Aşa şi-a început o elevă de 17 ani din Satu Mare scrisoarea deschisă către mai marii de la Educaţie, scrisoare pe care a ales să o publice în locul rezolvărilor subiectelor la simularea de la Bacalaureat. Concret, Andy Varga, care este clasa a XI-a, a participat la protestul #foaia goală de la simularea examenului de Bacalaureat şi în loc să răspundă la cerinţele formulate de subiecte a ales să scrie despre problemele sistemului de învăţământ românesc, în şase pagini.
„Aşa cum părinţii noştri ies în stradă pentru abrogarea Ordonanţelor de Urgenţă, aşa şi noi am căutat o modalitate de a ne face auziţi”, a scris tânăra, care cere Ministerului Educaţiei să înceteze experimentele din învăţământ.
Ce îi nemulţumeşte pe elevi
Pe una dintre filele lucrării, profesorul care a citit textul elevei a menţionat cu roşu: „Am citit”. Pe ultima foaie de examen apare o altă observaţie, scrisă tot cu roşu: „Foarte bine argumentat şi concis”. Nota primită de elevă pentru această „lucrare“ a fost 1.
„Acest protest nu este împotriva simulărilor sau a profesorilor sau chiar a şcolii, ci împotriva acestui sistem de învăţământ care ne vede pe noi, elevii, doar ca pe nişte numere în statisticile celor de sus. (…) Tot ce se întâmplă sunt nedreptăţi care se reflectă asupra tuturor: profesori, elevi şi părinţi. Scopul protestului este acela de a-i face pe cei de sus să înţeleagă că noi, elevii, avem o speranţă – că reforma învăţământului nu se va mai face din pix, peste noapte, cu schimbarea regulilor în timpul jocului”, a argumentat eleva în foaia de la simulare.
Prin protestul #foaiagoală elevii atrag atenţia că noile generaţii nu vor mai tolera un sistem cu prea multe probleme nerezolvate.
„Încetul cu încetul, elevii devin cetăţeni responsabili care se implică în bunul mers al societăţii în general. Eleva din Satu Mare care şi-a publicat manifestul este preşedintele Consiliului Judeţean al Elevilor Satu Mare, unul dintre liderii acestei generaţii care se ridică împotriva sistemului. Am protestat în acelaşi mod, la simularea examenului pentru Limba Română, scriind cinci pagini despre problemele din sistem”, a explicat preşedintele Consiliul Naţional al Elevilor (CNE), Petru Apostoaia.
Şi dascălii susţin că gestul elevei ar trebui să fie un model pentru colegii săi de generaţie. Experţii în educaţie consideră că protestul elevilor este autentic şi trebuie luat în considerare.
„Elevii încearcă să spună că actualul sistem de evaluare nu arată cine sunt ei, la ce se pricep, în ce fel îi ajută în viaţă ceea ce învaţă în şcoală. Tânăra pune lumină pe realitate: în mod deosebit, de la gimnaziu încolo, copiilor nu le mai place la şcoală şi a devenit o problemă de sănătate mentală, la nivel naţional, să acceptăm întâi că este o problemă şi apoi să facem ceva în sensul recuperării entuziasmului acestor ani esenţiali pentru explorare, dezvoltare şi învăţare”, este de părere preşedintele Federaţiei „Coaliţia pentru Educaţie”, Daniela Vişoianu.
La rândul lui, specialistul în Educaţie, Marian Staş, subliniază că tânăra din Satu Mare trage un semnal acut de alarmă, legat de faptul că ceea ce sistemul propune şi ceea ce vor elevii sunt lucruri diferite. „Eleva şi-a asumat riscul şi a făcut un exerciţiu de leadership real. Cum pot elevii să tragă un semnal de alarmă cuminte, când Educaţia e în haos? Susţin acest act de curaj. Cei din sistem ar trebui să asculte şi să ia măsuri”, a precizat Staş.
Şi profesorul de Matematică Ştefan Vlaston aplaudă iniţiativa copilei de 17 ani.
„Ar fi bine să fie cât mai mulţi tineri activi ca tânăra aceasta. A fost o formă de protest excelentă. Dacă dădea doar foaia albă, lumea ar fi zis că nu ştia subiectul. Aşa, eleva, prin ce a scris acolo, a demonstrat că e mult mai pregătită şi mai coaptă. E foarte bine că textul a fost publicat, că presa l-a preluat şi s-a rostologit în social media. Chiar dacă nu am fost de acord cu protestul propus de Consiliul Elevilor, pe care liceanca l-a invocat în textul său, cei care au dat foaia goală la simulare nu au fost foarte mulţi”, a arătat profesorul Ştefan Vlaston.
Nistor: „S-a ajuns la acea suprasaturare”
Şi Marius Nistor, preşedintele Sindicatului din Învăţământ „Spiru Haret”, recunoaşte că problemele menţionate în textul elevei din Satu Mare sunt reale.
„Are dreptate. Până la urmă, fiecare copil trebuie tratat separat. Din păcate, în actualul sistem de învăţământ, numai de elev nu se ţine cont. De vreo 10 ani numai de acest lucru discutăm. Nu a existat ministru sau politician care să nu spună că elevul este în centrul atenţiei. Deci ştim că învăţământul ar trebui centrat pe elev, dar acestea sunt doar vorbe, realitatea e complet diferită”, a subliniat Nistor.
Şi nu doar elevii şi părinţii sunt nemulţumiţi de sistem, completează sindicalistul. Ci şi corpul didactic. „Nu sunt încântaţi de aceste schimbări frecvente sau de faptul că nu se ţine cont de părerile profesorului atunci când vine în întâmpinarea unor solicitări legimite, cu soluţii pe măsură. Chiar dacă elevii au mai organizat proteste, se pare că au ajuns totuşi la acea suprasaturare, pe care o simte fiecare din noi”, a precizat preşedintele Sindicatului din Învăţământ „Spiru Haret”.
Olimpică: Nu îmi este teamă. Nici de examen, nici să mă opun sistemului
Tânăra din Satu Mare nu este singura care şi-a spus oful pe foile de examen. O altă elevă din Capitală a aşternut pe mai multe pagini de examen părerea ei despre programa prea încărcată, subfinanţarea sistemului, despre dascălii nepregătiţi, dar despre faptul că informaţiile pe care ei, copiii, le primesc la şcoală devin doar un caiet plin de pagini care urmează să fie tocite, de frica profesorului, a unei note mici, a părinţilor.
„Sunt olimpică la nivel naţional la mai multe discipline, ştiu ce să scriu şi cum să scriu pentru a obţine un punctaj bun, dar eu nu asta îmi doresc acum. Nu notele mă caracterizează. Vreau o schimbare în ţara mea! Eu cred în viitorul României şi fac tot ce pot pentru o viaţă mai bună (a mea, a oamenilor, a mediului înconjurător). Trăind în democraţie, am dreptul la opinie. Şi mi-l exercit. (…) Educaţia nu se face prin frică, ea presupune o dezvoltare, o creştere (acesta este şi sensul cuvântului “educo, educare”: a creşte, a forma).
Nenumărate studii arată că cel mai bun mod de învăţare este cel prin joacă, prin descoperire. Atunci de ce în sistemul nostru se procedează invers? De ce admirăm şcolile din Finlanda, Norvegia, Irlanda, dar nu adoptăm nimic de la aceste sisteme şi tot după stilul învechit învăţăm? După cum spuneam mai sus, materia supraîncărcată îi face pe tinerii din ziua de azi să fie nesiguri pe ei. După părerea mea, ar trebui să avem 4 sau 5 materii de bază, la alegere, pe care să le aprofundăm şi să excelăm în 2-3, ca apoi să ne fie mai uşor să ne alegem specialitatea”.
Eleva a vorbit şi despre cursurile opţionale importante „care chiar să ne pregătească de viaţă după ce terminăm liceul”.
„Mi se pare vital să ştii să acorzi primul-ajutor într-o situaţie critică. Avem nevoie de educaţie financiară, să ştim cum funcţionează o bancă, cum să ne plănuim propriul buget, cum se plătesc facturile. Lucruri din viaţa de zi cu zi de care ne lovim abia când suntem puşi în faţa faptului şi pe care nu le învăţăm la educaţie antreprenorială. Mulţi tineri nu ştiu să gătească mai mult de 4 feluri de mâncare, nu ştiu să repare diferite obiecte din casă, nu au aceste abilităţi de supravieţuire. Nu putem schimba asta?”, scrie fata care la finalul „lucrării” semnează „o elevă care vrea o schimbare”.
Se încarcă comentariile...
