DEZBATERE Uniforma şcolară, la un pas să devină obligatorie prin lege
0
O nouă propunere legislativă care îi obligă pe elevi să poarte însemnele şcolii (uniformă, eşarfă sau insignă), când sunt la ore, este la un pas să fie adoptată de Camera Deputaţilor, for decizional în acest caz. Proiectul de lege, iniţiat în iunie 2014 de 24 de parlamentari, majoritatea deputaţi PNL, a trecut de Comisia de Învăţământ de la Camera Deputaţilor şi urmează să intre în plenul Camerei, cel mai devreme miercuri.
Cum era de aşteptat, elevii sunt nemulţumiţi de prevederea privind obligativitatea uniformei şcolare. Preşedintele Consiliului Naţional al Elevilor, Horia Oniţă, a explicat că în proiectul de lege nu se spune clar cine ar suporta costurile uniformelor. „Putem deduce că acestea vor ajunge în cârca părinţilor, încălcând astfel dreptul la educaţie gratuită, prevăzut în Legea Educaţiei. În cazul în care legea trece de plen, vom sesiza Avocatul Poporului”, a promis Oniţă. Reprezentanţii elevilor mai spun că obligativitatea uniformelor încalcă, în acelaşi timp, şi o decizie a Curţii Constituţionale din 2008, conform căreia implementarea uniformelor se realizează la consensul comun al conducerii şcolii, a părinţilor şi elevilor.
De asemenea, Consiliul Elevilor consideră că implementarea uniformelor obligatorii nu poate decât să inhibe comportamentul copiilor şi caracterul lor în formare. „Mai mult poate să ofere loc posibilităţilor de corupţie, prin contracte abuzive şi sume exagerate pentru piesele de uniformă, şi să creeze şi mai multe discrepanţe între elevii diferitelor şcoli dintr-o localitate”, a mai arătat tânărul.
Deputatul PNL Florica Cherecheş, unul dintre iniţiatorii proiectului, susţine însă că aceste costuri nu vor fi o povară pentru părinţi. „Articolul care a stârnit cele mai aprinse dezbateri a fost cel care introduce purtarea unui semn distinctiv al şcolii (o eşarfă, o emblemă, nu neapărat o uniformă completă). Purtarea unui ecuson nu presupune un cost mare pentru elev, iar o uniformă ar presupune o cheltuială mai mică pentru părinţi decât cheltuiala pe care o fac pe
hainele copiilor“, este de părere Cherecheş.
La rândul său, un alt iniţiator, Maria Grecea din PNL, susţine, de asemenea, că o familie ar da mai puţini bani pe uniforma şcolară decât pe o garderobă întreagă pentru copii. Şi părinţii se pare că sunt de acord cu argumentele aleşilor. Oana Nistor, preşedinta Asociaţiei de Părinţi de la Şcoala Gimnazială 172 din Capitală, spune că i se pare normal ca părinţii să susţină costurile. „Şi pe vremea noastră, tot părinţii cumpărau uniformele şcolare. În cazurile grave în care o familie nu-şi permite, cred că se pot aduna mai mulţi părinţi să-i ajute financiar cu achiziţionarea unei uniforme. Uniforma şcolară ajută să menţină nivelul de egalitate în şcoli, nu ar mai fi paradă de modă“, este de părere Oana Nistor.
Costurile unei uniforme: 400 lei
Una dintre şcolile româneşti de elită care are uniformă şcolară este Colegiul Naţional „Sf. Sava“ din Capitală, cel mai bun liceu din ţară. „Am mers pe culorile pe care le avea uniforma liceului în perioada interbelică, adică gri şi albastru. Elevii au un sacou albastru cu ecusonul şcolii, iar băieţii mai au pantaloni gri şi fetele, fuste, tot gri. Costurile uniformei sunt de 300-400 de lei de elev, bani adunaţi de asociaţiile de părinţi“, a explicat directorul-adjunct, Adrian Troie. Cât priveşte ideea aleşilor de a introduce obligatoriu uniforma şcolară la nivel naţional, el este de părere că este mult prea devreme să facem asta. „Părinţii elevilor care sunt acum la noi în liceu au, în medie, între 40-50 de ani, deci au prins şcoala în perioada comunistă, drept pentru care, uniforma este văzută ca o formă de opresiune şi de uniformizare. Este prematur în România să impui o astfel de măsură“, a explicat Troie.
Deciziile ar trebui să fie la nivelul şcolii
Liderii de sindicat îi susţin pe elevi spunând că obligativitatea purtării însemnelor şcolii este un pic exagerată dacă s-ar impune prin lege, şi că ar stârni multe nemulţumiri, în special de ordin financiar. „Şcolile ar trebui lăsate să decidă, să aibă mai multă libertate“, a spus Marius Nistor, liderul Federaţiei Sindicatelor din Educaţie „Spiru Haret“. Şi expertul Tincuţa Apăteanu este de părere că genul acesta de decizii trebuie luate la nivelul fiecărei instituţii de învăţământ, nu centralizat. „E aşa o ciorbă reîncălzită problema uniformelor şi văd că se reia constant, dar sincer nu înţeleg care e problema politicienilor. În loc să reglementeze probleme importante, cum ar fi masteratul didactic sau finanţarea educaţiei, ei se ocupă de lucruri mărunte“, a spus Apăteanu.
Cum a fost modificat proiectul de lege privind siguraţa în şcoli
Deputatul PNL Florica Cherecheş a explicat pentru "Adevărul" că, în forma iniţială, legea aceasta "vrea să adune laolaltă toate prevederile care privesc siguranţa în şcoli". Ea mai aminteşte că, în afară de obligativitate purtării însemnelor şcolii, în proiect este trecută şi obligativitatea ca toate şcolile să aibă o comisie pentru prevenirea şi combaterea violenţei în şcoli, o măsură pe care oamenii din sistem au cerut-o în trecut, în special în şcolile aflate în zone în care riscul de violenţă este mare.
Însă, proiectul de lege a suferit nişte modificări la Comisia de Învăţământ a Camerei Deputaţilor, care elimină o serie de aticole privind siguranţa în şcoli. Astfel, deputaţii au eliminat din proiectul de lege prevederea că elevii nu au voie să părăsească incinta şcolii fără solicitarea scrisă a părintelui "pe motive foarte bine întemeiate", prevedere care se regăseşte în regulamentul şcolar şi care a stârnit nemulţumirea elevilor.
De asemenea, ei au mai eliminat şi prevederile care spun că accesul unei persoane în şcoală să se facă doar după legitimare, că elevii trebuie să se legitimeze cu carnetul şcolar şi că se interzice accesul persoanelor aflate în stare de ebrietate sau care deţin materiale pirotehnice, xenofobe sau pornografice. De asemenea, a mai fost eliminată şi prevederea care ar fi obligat şcolile ca, începând cu anul şcolar 2015-2016, să aibă agenţi de pază şi în cazul în care se întâmplă evenimente grave, să anunţe imediat inspectoratul şcolar judeţean şi poliţia. Deputatul PNL Maria Grecea, unul dintre iniţiatorii care au eliminat aceste prevederi, a explicat pentru "Adevărul" că a decis asta împreună cu alţi doi colegi din PSD şi UDMR pentru a evita o birocraţie prea mare, fiindcă aceste reguli există deja în Regulamentul Şcolar.
Un alt amendament prevede ca autoritatea care se ocupă de siguranţă să fie ATOP (Autoritatea Teritorială de Ordine Publică), nu doar prefectura şi poliţia locală, din ATOP făcând parte mai mulţi reprezentanţi ai autorităţilor publice. Expertul în Educaţie Marian Staş spune că este mai bine că deputaţii au eliminat aceste prevederi fiindcă proiectul de lege în sine ar duce la centralizare. "Vor să ridice la nivel de lege o temă care ţine de buna funcţionare a şcolilor. Înseamnă că nu au încredere în şcoli să facă asta, regulile respective existând deja în regulamentul şcolar. Dacă vrem descentralizare, dacă vrem să urmăm modelul finlandez, atunci trebuie să avem încredere că şcolile se pot guverna", a spus Staş.
Alte iniţiative legislative pe tema uniformei şcolare
În ultimii ani, au mai fost promovate şi susţinute de parlamentari din toate partidele, iniţiative legislative privind introducerea obligativităţii uniformelor în sistemul de învăţământ din ţară, începând din clasa pregătitoare şi până la sfârştiul liceului. Traseul acestor proiecte a arătat că, indiferent cine a deţinut majoritatea parlamentară, ele nu au reuşit să treacă de votul final. Spre exemplu, anul trecut, un proiect similar iniţiat de 41 de parlamentari din fosta USL a fost respins de Senat. Asta după ce, în mai 2012, au respins un proiect similar iniţiat de 81 de deputaţi de la PDL, UDMR şi minorităţi. Iniţiativa acestora a fost apoi respinsă şi de către deputaţi. Inclusiv Guvernul Ponta a dat aviz negativ proiectului, iar la dezbaterile parlamentare reprezentantul Ministerului Educaţiei, secretarul de stat Andrasz Kiraly, a declarat că decizia de introducere în şcoli a ţinutei obligatorii ar trebui lăsată la nivelul Consiliului de administraţie al unităţilor de învăţământ, altfel statul ar fi obligat să asigure şi finanţarea unei astfel de măsuri.
Se încarcă comentariile...
