Exclusiv Daniel David explică Reforma Educației: „Nu e vorba de mai multă muncă, ci de muncă mai eficientă”

Ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, a descris în termeni simpli elementele esențiale care se vor schimba pentru un elev de gimnaziu, de liceu respectiv un student, dar și pentru cadrele didactice, dacă reforma propusă de el va fi adoptată.

Daniel David vrea reformarea Educației și Cercetării. FOTO: Mediafax

Ministrul Educației, Daniel David, a prezentat un proiect de reformă educațională bazat pe dovezi științifice și pe un diagnostic riguros al sistemului. El subliniază că reforma trebuie să fie implementată doar acolo unde este necesar și să conducă la progres și bunăstare, evitând schimbările superficiale care pot bulversa elevii.

Printre măsurile propuse se numără regândirea formării cadrelor didactice și a relației dintre învățământul preuniversitar și cel universitar, bazându-se pe bune practici europene și internaționale. David consideră că educația superioară joacă un rol crucial în formarea profesorilor și a specialiștilor, iar îmbunătățirea acestui sector va avea un impact pozitiv asupra întregului sistem educațional.

De asemenea, ministrul propune o abordare integrată a educației pentru sănătate, care să includă prevenția consumului de droguri și abandonul școlar. El susține dezvoltarea unei strategii pentru un stil de viață sănătos, în care educația pentru sănătate să fie o componentă fundamentală, abordând atât prevenția, cât și tratamentul în colaborare cu specialiști în psihologie și medicină. 

„Bun specialist, bun cetățean și om cu o calitate bună a vieții”

Adevărul: Descrieți, în limbaj simplu și cât mai puțin tehnic, cum se va schimba școala pentru un elev de gimnaziu conform proiectului prezentat?

Daniel David: Un elev de gimnaziu, în general, va asimila eficient cele opt competențe cheie la nivelul preconizat la gimnaziu, fiind pregătit pentru a începe apoi obligatoriu un proces incipient de specializare, odată cu alegere filierei (teoretic vs. vocațional vs. tehnologic) și a specializărilor, în clasa a IX-a. Cele opt competențe cheie pot fi descrise astfel: (1) competențe de limbă/comunicare (alfabetizare); (2) competențe multilingvistice; (3) competențe STEM (știință, tehnologie, inginerie și matematică); (4) competențe digitale, (5) competențe de viață (personale/sociale/de a învăța să învățăm); (6) competențe civice; (7) competențe antreprenoriale; (8) competențe de expresie și sensibilitate culturală.

Descrieți, în limbaj simplu și cât mai puțin tehnic, cum se va schimba școala pentru un elev de liceu conform proiectului prezentat?

Un elev de liceu își va utiliza competențele cheie în zone de specializare, mai larg definitive la intrare prin filiera aleasă și mai specific după clasa a X-a, dobândind la sfârșitul liceului nivelul de calificare 4, care îi va permite intrarea pe piața muncii sau continuarea studiilor (cei de pe filiera tehnologică ar trebuie să dobândească nivelul 3 de calificare în clasa a XI-a și să poată astfel intra pe piața muncii). Țintim să devină bun specialist (nivelul 3/4 de calificare), bun cetățean și om cu o calitate bună a vieții.

Faceți același lucru pentru un student?

Un student va ști mai clar la ce să se aștepte de la universitatea unde studiază. Dacă este la o universitate de Educație, atunci să se aștepte la un proces educațional de calitate, și intensiv, și la o activitate de cercetare asociată componentei educaționale (ex. înțelegerea modului în care se dobândesc cunoștințele predate), dublate de demersuri antreprenoriale și duale cu actorii economici din regiune, care să le faciliteze integrarea rapidă pe piața muncii.

Dacă este la o universitate de Educație și Cercetare, atunci să se aștepte atât la educație de calitate, cât și la cercetare-dezvoltare-inovare focalizată pe rezolvarea unor probleme practice ale regiunii, cu demersuri antreprenoriale și duale inovative, care să le faciliteze integrarea rapidă pe piața muncii în regiune.

Dacă este la o universitate de Educație și Cercetare Avansată, atunci să se aștepte la educație de calitate în cadrul unui proces de cercetare-dezvoltare-inovare (educație prin cercetare), care țintește și probleme globale, cu demersuri antreprenoriale și duale cu ambiții inovativ-disruptive, care să le faciliteze integrarea rapidă pe piața muncii.

În final, mă aștept ca absolvenții tuturor universităților să devină buni specialiști (cu nivelurile de calificare între 5-8), buni cetățeni și oameni cu o calitate bună a vieții.

„Reforma nu înseamnă mai multă muncă, în sens rău”

Descrieți cum va fi activitatea unui învățător/profesor conform proiectului (cu accent pe modificari)? Faceți același lucru pentru un cadru didactic universitar respectiv un cercetător?

Toate cadrele didactice vor trebui să transfere eficient competențe – la nivel adecvat (preuniversitar vs. universitar) -, adică o structură formată din cunoștințe declarative (ce știu să spun), cunoștințe procedurale (ce știu să fac) și valori (ce este bun/corect). Cercetătorii au rolul de a genera cunoaștere, pentru a rezolva probleme teoretice (ca antidot la pseudocunoaștere) și/sau practice (cu impact asupra dezvoltărilor tehnologice). Cercetătorii tineri ar trebui să intre majoritar în sistem pe traiectorie „tenure-track” (traiectorie pe nedeterminat), adică o perioadă inițială pe perioadă determinată, iar cei care trec standardele minimale de performanță ale perioadei determinate să rămână în sistem pe perioadă nedeterminată, cu evaluări periodice.

Care au fost reacțiile oamenilor din sistemul de învățământ preuniversitar la dezbateri vis a vis de reformarea sistemului? Pentru ei reforma ar înseamnă mai multă muncă. Cum se poate trece de rezistența naturală la schimbare a acestora?

Reforma nu înseamnă mai multă muncă, în sens rău. Înseamnă un rol social mai prestigios – prin salariu/venituri și responsabilitățile asociate – și o reorganizare a muncii pentru a avea o eficiență și o calitate mai bună, în beneficiul tuturor.

„Meditațiile sunt un mecanism normal într-o societate, dar acestea trebuie reglementate mai bine, astfel încât să nu interfereze cu procesul de învățământ la clasă/în școală (ex. nu sefac meditații în timpul celor opt ore zilnice dedicate procesului de învățământ) și să nu implice conflicte de interese”, scrie în proiectul prezentat. Ce înțelegeți prin „conflicte de interese”?

Pe lângă lucrurile care sunt reglementate și astăzi, precum să nu faci meditații cu cei de la clasă, să nu apară și alte situații problematice (ex. neatenție și dezinteres la orele din programă, afectarea timpului petrecut în școală, stres suplimentar pentru cadrul didactic cu impact asupra performanței la școală etc.).

Cadrele didactice dincolo de materie, trebuie să înțeleagă psihologia elevilor. Cum preconizați că se va face pregătirea psihologică a profesorilor/educatorilor?

Prin regândirea formării academice în universități – la care lucrăm acum – , prin formarea lor continuă (unde trebuie să caute și astfel de microcompetențe) și prin colaborarea strânsă cu specialiștii în psihologie.

Cum vor ajunge elevii să fie "bine cu viața lor" respectiv "buni cetățeni". Vor fi introduse noi materii?

Avem deja suficiente discipline în acest sens. Ne trebuie doar conținuturi mai bune și care să fie predate mai bine. Așa cum am mai spus, sub aspect de conținut, este mai bine să predăm mai puțin, dar mai relevant și mai bine, decât mai mult, dar irelevant și prost!

„Trebuie asumate numirile politice ale inspectorilor/directorilor generali (1) și adjuncți (cu număr redus la 1-2), pentru a fi actorii locali/regionali de implementare a programului de guvernare. Dar acestea trebuie să implice o analiză a competenței și un program de management care să fie congruent cu programul de guvernare” – se arată în proiect însă subtitlul se numește „Politicul se oprește la poarta școlii”. La ce va referiți prin „politicul”?

Mă refer la numirile care se fac de către guvern/ministru în teritoriu și care trebuie să aibă (1) legătură cu implementarea programului de guvernare și (2) atribuții limitate și explicit definite, pentru a putea fi riguros monitorizate și pentru a nu afecta activitățile și profesionalizarea la celelalte niveluri (ex. „inspectori” de specialitate, directori de unități școlare). Așa cum am spus „Politica se oprește la poarta școlii!”, adică la nivelul de unde contează profesionalizarea în educație.

La numiri, pentru prima dată, în afară de verificarea competențelor prin CV, am cerut program de management pentru a fi comparat cu planul de guvernare.

La prezentarea proiectului ați spus că e multă pseudoștiință în zona cadrele didactice din preuniversitar. La ce va referiți?  

Mă refer la conținuturi predare astfel, la valori promovate și care împing în față pseudoștiința și la diverse cursuri de formare care se încearcă a fi promovate în sistemul de educație.