Cum se învaţă la o facultate occidentală

Sistemul de învăţământ superior din străinătate diferă faţă de cel din România, inclusiv la structura anului universitar

Din ce în ce mai mulţi tineri români aleg să plece în străinătate pentru a urma un program de licenţă, masterat sau doctorat. Pentru ei, experienţa de peste hotare este o schimbare radicală a mediului universitar începând de la modul în care sunt structurate cursurile până la relaţia care se dezvoltă cu fiecare profesor în parte. 

Andreea Crăciun, secretar general GRSPSociety, a terminat un master pe drepturile omului la Central European University, în Budapesta. Deşi anul universitar este împărţit în două semestre, acestea se subdivid în 6 module de 5-6 săptămâni fiecare. Înainte de începerea fiecărui modul, studenţii se înregistrează electronic la cursuri: unele sunt obligatorii, altele opţionale; unele au un număr nelimitat de participanţi şi te poţi înregistra oricând. Un modul are o perioadă de predare de 4 săptămâni, timp în care studenţii urmează între 5 şi 7 cursuri, echivalentul practic al unui semestru de şcoală în România. „Îmi amintesc că mergeam zilnic la cursuri între 9.00 şi 16.00, iar restul timpului îl petreceam în bibliotecă încercând să parcurg lectura obligatorie pe care profesorii ne-o impuneau pentru a două zi, uneori sute de pagini. Prezenţa era obligatorie şi fiecare profesor primea la curs o foaie cu poza şi datele fiecărui cursant!", povesteşte studenta.

Nu toţi iau note mari

Profesorii îşi iau în serios rolul de mentori, iar studenţii sunt încurajaţi să-şi susţină propriile idei. Mai mult, la începutul fiecărui curs, studentul află care sunt aşteptările pe care profesorul le are, care sunt criteriile şi sistemul de notare. „După terminarea perioadei de predare, aveam două zile să ne pregătim pentru sesiune şi intram în săptămâna de examene şi apoi un nou modul, fără vacanţă. Sistemul de notare era neobişnuit: se folosea „curba lui Gauss," prin care notele erau distribuite pe un grafic de formă unui clopot, astfel încât un procent mic de studenţi să ia cea mai mare notă", explică Andreea.

De asemenea, facultăţile oferă studenţilor cursuri de scriere academică în timpul cărora specialişti lingvişti predau despre cum să scrii o teză de master sau doctorat, introducând elemente ce ţin de structura lucrării, a paragrafului şi chiar a propoziţiei, alegerea cuvintelor astfel încât exprimarea ideilor să fie cât mai clară şi la obiect. 

"Mergeam zilnic la cursuri între 9.00 şi 16.00, iar restul timpului îl petreceam în bibliotecă încercând să parcurg lectura obligatorie."
Andreea Crăciun
studentă