Orașul din România unde un medic grec și-a donat întreaga avere pentru bolnavi și săraci. Ce spunea Regina Elisabeta despre el

Un medic grec stabilit în România a construit un spital pentru soldații răniți în Războiul de Independență, iar la sfârșitul vieții și-a lăsat moșia unui spital, a donat bani unui azil de copii și a instituit un premiu pentru cele mai valoroase lucrări medicale. Pentru întreaga sa activitate și generozitate, a fost apreciat inclusiv de Regina Elisabeta, care a transmis un mesaj emoționant după moartea sa.

Orașu Galați, imagine aeriană Foto: arhivă, adevărul

Doctorul Aristide Ch. Serfioti s-a născut la 20 iulie 1828, în insula Hydra din Grecia, într-o familie elenă. A urmat cursurile Gimnaziului Regal din Atena, apoi Facultatea de Medicină a Universității „Regele Otho I”, între 1846 și 1850. Ulterior, și-a continuat pregătirea la Universitatea „Ludwig-Maximilian” din München, unde a obținut doctoratul în medicină, chirurgie și obstetrică, în mai 1851.

În primăvara anului 1853, după ce a obținut dreptul de liberă practică a medicinei în Moldova, s-a stabilit la Galați, un important oraș-port la Dunăre, unde trăia o comunitate numeroasă de greci.

Povestea sa a fost reconstituită, în parte, cu ajutorul unor documente descoperite în arhiva unei instituții medicale. În 1960, Ștefan Constantinide, angajat al Serviciului Județean al Arhivelor Naționale, a găsit în subsolul Spitalului Municipal de atunci, actualul Spital de Psihiatrie „Elisabeta Doamna”, aproximativ 20 de volume care conțineau documente despre viața și activitatea medicului.

A ajuns medic colonel și a condus Societatea Medicală timp de 18 ani

La scurt timp după stabilirea în România, Aristide Serfioti a intrat în serviciul armatei, ca medic de batalion în cadrul Garnizoanei locale. A avansat rapid în ierarhia militară, ajungând medic colonel, iar între 1857 și 1870 a condus Spitalul Militar.

În 1865, după 11 ani de activitate în serviciul statului român, a obținut cetățenia română.

Medicul a avut un rol important în dezvoltarea medicinei locale. În 1863, împreună cu alți opt medici, a înființat Societatea Medicală din Galați, după modelul celor existente la Iași și București. A fost președintele acesteia până în 1881, perioadă în care a contribuit la dezvoltarea vieții științifice și medicale.

Bustul doctorului Aristide Serfioti Foto: FOTO: Spitalul Elisabeta Doamna

S-a implicat și în activitatea Crucii Roșii, conducând comitetul local și strângând fonduri pentru îngrijirea soldaților români răniți în Războiul de Independență din 1877-1878.

A contribuit la construirea unui spital pentru răniții din Războiul de Independență

Una dintre cele mai importante contribuții ale lui Aristide Serfioti a fost implicarea în înființarea Spitalului „Elisabeta Doamna-Caritatea gălățeană”, inaugurat în 1877 prin danie publică.

Medicul a fost principalul inițiator al construirii instituției, care avea să fie destinată inițial îngrijirii soldaților români răniți în Războiul de Independență. A fost membru fondator al spitalului și a profesat aici timp de peste două decenii.

Dincolo de activitatea medicală, Serfioti a manifestat preocupări pentru problemele de igienă și salubritate ale orașului. A făcut parte din Consiliul de Igienă și Salubritate și s-a implicat în combaterea epidemiilor de holeră, contribuind la îmbunătățirea condițiilor sanitare și la sensibilizarea populației în privința sănătății publice.

Pentru activitatea sa, a primit numeroase distincții românești și străine, printre care ordinele „Coroana României”, „Steaua României”, „Sfântul Stanislav” și „Coroana Prusiei”, dar și Legiunea de Onoare a Franței.

A fost apropiat de Alexandru Ioan Cuza și de alte personalități ale vremii

Aristide Serfioti făcea parte din elita intelectuală a epocii și se bucura de respectul domnitorului Alexandru Ioan Cuza și al Doamnei Elena Cuza.

A avut relații apropiate și cu personalități precum Costache Negri, Mihail Kogălniceanu și Lascăr Catargiu, dar și cu primarul Constantin Ressu și bancherul August Dall'Orso.

În 1878, medicul a cumpărat de la membrii familiei Ghica moșia Calica, din comuna Filești, unde și-a construit un conac. Doi ani mai târziu, a ctitorit Biserica „Sfânta Treime”, ridicată pe locul unui lăcaș mai vechi, construit din vălătuci, care data din 1845.

În curtea bisericii și-a construit cavoul familiei, monument istoric în care au fost înmormântați soția sa și, ulterior, chiar medicul. Câteva icoane valoroase, pictate pe lemn, care au aparținut vechiului lăcaș, se păstrează și astăzi în biserică.

Și-a lăsat moșia unui spital și a donat bani unui azil de copii

După o carieră de peste patru decenii, Aristide Serfioti s-a pensionat în 1899. Nu a rămas însă mult timp departe de profesie. În anul următor a revenit în activitate, acceptând funcția de medic primar al Spitalului „Sfântul Spiridon” din Galați, unde a lucrat până în 1901, când s-a retras definitiv din activitatea medicală.

Grija față de bolnavi și față de comunitate s-a reflectat și în testamentul întocmit la 23 august 1903. Medicul a stabilit ca moșia sa să rămână în proprietatea celor două surori, Scheva și Elena, pe durata vieții acestora, urmând ca ulterior să intre în patrimoniul Spitalului „Elisabeta Doamna”.

A instituit, de asemenea, premiul „Dr. Aristide Ch. Serfioti”, în valoare de 40.000 de lei, aflat sub patronajul Facultății de Medicină din București și destinat celor mai valoroase lucrări medicale. Premiul urma să fie acordat o dată la doi ani.

Alți 10.000 de lei au fost lăsați Azilului de copii din Galați. Biblioteca personală a medicului a fost donată Societății Medicale din Galați și bibliotecii Liceului „Vasile Alecsandri”, actuala Bibliotecă „V.A. Urechia”.

Prin aceste prevederi testamentare, medicul a urmărit ca averea acumulată în timpul vieții să continue să fie folosită în beneficiul comunității, chiar și după dispariția sa.

Mesajul emoționant transmis de Regina Elisabeta după moartea medicului

Aristide Serfioti a murit în dimineața zilei de 24 iulie 1905. Dispariția sa a fost anunțată inclusiv la Casa Regală, printr-o scrisoare transmisă Reginei Elisabeta de Pimen, Episcopul Dunării de Jos.

„În numele Comitetului de Administrație al Spitalului din Galați, care are onoarea de a purta numele Majestății Voastre, «Elisabeta Doamna», cu durere vă aduc la înalta cunoștință decedarea doctorului Aristide Serfioti, membru fondator al acestui spital și vicepreședinte al Comitetului. Înmormântarea va avea loc marți, ora 9 dimineața”, scria episcopul în mesajul din 25 iulie 1905.

Răspunsul suveranei a fost unul de apreciere pentru activitatea și generozitatea medicului.

„Cu mare părere de rău am aflat dureroasa pierdere resimțită de toți nenorociții și bolnavii al căror binefăcător era doctorul Serfioti. Memoria sa va rămâne pururi în inima tuturor”, a transmis Regina Elisabeta.

Cum este păstrată astăzi amintirea medicului

Memoria lui Aristide Serfioti este păstrată și astăzi prin instituțiile și monumentele care îi poartă numele sau îi amintesc activitatea.

Spitalul Militar de Urgență din Galați îi poartă numele, iar în curtea Spitalului de Psihiatrie „Elena Doamna” se află un bust din bronz al medicului, realizat în 1933 de sculptorul Oscar Spaethe.

Cavoul familiei Serfioti Foto: arhivă, adevărul

De asemenea, pe 21 august, cu prilejul Zilei Medicinei Militare, cadrele medicale ale Spitalului Militar de Urgență au dezvelit un bust comemorativ dedicat doctorului.

Cavoul familiei Serfioti, construit în 1880 și aflat în curtea Bisericii „Sfânta Treime”, este inclus pe lista monumentelor istorice din România.