Cum să gestionăm emoțiile pe care le aduc simulările examenelor. Psiholog: „Cea mai mare frică a lor este că o să ne dezamăgească”

În puținul timp rămas până la susținerea probelor simulării examenelor naționale, elevii mai pot face o recapitulare. Consilierii le recomandă să ia testarea în serios, să nu recapituleze cu o zi înainte de examen, ci să aibă activități relaxante.

Recapitularea trebuie făcută cu cel puțin două zile înainte de examen FOTO: Pixabay

Mai sunt trei zile până când elevii din clasele a VIII-a sunt așteptați să susțină prima probă a simulării examenului de Evaluare Națională. Peste alte câteva zile, prin aceleași emoții vor trece și colegii lor mai mari care vor susține în vară probele Bacalaureatului.

Deși miza simulărilor nu este la fel de importantă precum examenul în sine, această „repetiție” are un rol foarte mare, consideră consilierul școlar Aurora Szocs.

„În primul rând trebuie să înțeleagă rostul simulărilor și este foarte important să le abordeze cu seriozitate. Adică, o simulare este un fel de examen, dar cu implicații mai puțin majore. Dar e foarte important, pentru că trebuie să gestioneze tot ceea ce înseamnă timp, încadrare în timp, emoții, gestionarea emoțiilor. Ei nu au mai avut de mult examene, ținând cont că nici teze nu mai dau”, atrage atenția consilierul.

Cu trei zile înainte de examen nu se prea mai poate vorbi de acumulare de cunoștințe, însă se poate face o recapitulare a tot ceea ce au învățat până în acest moment. În ziua dinaintea examenului consilierul recomandă în schimb activitățile relaxante.

Fără activitate pe telefon cu o zi înainte de examen

„Nu mai înveți în ultima zi sau înainte de un examen, pentru că altfel informațiile pe care le acumulezi atunci se suprapun cu cele pe care le-ai acumulat până atunci și bine nu va fi. Trebuie să fie o perioadă în care acele informații să se așeze cât de cât și asta este ziua de dinainte de examen sau de simulare. În această zi să facă ceva care să-i relaxeze. Nu stat pe telefon, pentru că le suprasolicită ochii, dar și concentrarea și tot. Să facă orice altceva care îi relaxează și le face plăcere. Să se plimbe, să deseneze, să alerge, să facă și mișcare în vreun fel sau altul. Pentru că dacă au învățat, au învățat destul de mult până în acel moment. Iar în noaptea dinainte de examen, clar trebuie să doarmă”, recomandă psihologul.

Starea de oboseală poate să ducă la blocaje, ceea ce nu este de dorit, cu atât mai mult cu cât, la probele Evaluării Naționale, timpul de lucru este de doar două ore.

„Ce văd eu la Evaluare: cel mai greu lucru este timpul, încadrarea în timp”, adaugă Szocs.

Cum abordăm subiectele

Și tocmai pentru că timpul alocat rezolvării subiectelor este scurt, consilierul explică și cum să procedăm după ce s-au prezentat subiectele, pentru a nu intra în criză.

„Te uiți, faci o evaluare la toate subiectele și începi cu subiectul pe care îl știi cel mai bine. La Evaluare e mai dificil, pentru că ei au grilele acelea la început. Dar trebuie să-și iau un moment de câteva minute, de două minute. Să respire, să se liniștească și să se apuce de ceea ce știu. Faptul că fac întâi ceea ce știu le dă un sentiment de încredere și îi limpezește un pic la minte ca să poată să le abordeze și pe celelalte. Dacă încep cu subiectele foarte grele, atunci vor intra în panică foarte tare și au senzația că nu se descurcă absolut deloc. De asta se și pornește la un examen de la simplu la mai greu”, explică psihologul.

Consilierul atrage atenția că simulările trebuie luate în serios pentru că astfel elevii au ocazia să cunoască la ce nivel al cunoștințelor au ajuns și unde mai au de lucrat.

„Nu îți aduci aminte de copil cu două zile înainte de a avea simulare”

Consilierul Aurora Szocs are un sfat și pentru părinți. Le recomandă acestora ca, indiferent de emoțiile care îi încearcă, să aibă grijă să nu transmită această stare copilului. Mai mult, este nevoie să le fie copiilor alături.

„În primul rând trebuie să avem grijă de copii, să avem încredere în copiii noștri. Pentru că dacă au învățat, o să se vadă. Și să-i încurajăm în permanență: <O să te descurci, ai învățat! Și dacă se întâmplă să nu știi ceva, faci restul și o să fie în regulă, o să fie totul ok!>. Adică ei trebuie să știe că indiferent ce s-ar întâmpla noi nu-i dăm afară din casă, noi tot îi iubim, indiferent de rezultat. Pentru că asta este cea mai mare frica lor, că o să ne dezamăgească foarte tare și o să ne supărăm pe ei”, mai spune Szocs.

Cât despre cum îi putem determina să ia pregătirea în serios, consilierul ne recomandă să avem grijă la relația pe care o construim în timp, avertizând că amenințările de tipul „nu mai ai voie cu telefonul”, „nu vei mai ieși cu prietenii” etc. funcționează pentru o vreme, nu însă și pe termen lung.

„Generațiile de acum nu prea răspund la motivație negativă. Poate răspund atunci pe moment, dar nu prea mai funcționează în timp. Răspund, în schimb, la valorizare și la încurajare și la relația pe care o avem cu copilul. Care se construiește în timp, evident, nu îți aduci aminte de copil cu două zile înainte de a avea simulare. Asta trebuie întreținut și încurajat și lucrat cu el cam toată perioada”, mai spune psihologul Aurora Szocs.

Ce faci după un rezultat slab la simulare

O convingere larg răspândită printre elevi, atât cei de gimnaziu, cât și cei de liceu, este aceea că în cazul unor rezultate foarte slabe la probele de la simulare, reprezentanții Ministerului Educației vor decide să propună subiecte mai puțin dificile la examenul propriu-zis. Sunt elevi care nu abordează serios subiectele tocmai având această convingere. Este o capcană această idee, atrage atenția consilierul școlar. Elevul, în schimb, ratează șansa de a evalua cum s-ar descurca în condiții de examen.

Dacă, deși a luat examenul în serios, rezultatul de la simulare nu este cel dorit, încă mai e timp pentru a recupera. Va fi nevoie însă de un plan de învățare bine pus la punct și, din nou, de susținerea părinților.

„O Evaluare și un Bac reflectă învățarea ritmică, să zicem așa. Este foarte dificil să nu înveți patru ani și să te apuci în ultimele luni de învățat”, atrage atenția Szocs.

Pe de altă parte, elevii și părinții trebuie să fie conștienți că și în cazul unui rezultat slab sunt soluții. „Examenul vieții”, așa cum li se spune adesea elevilor de gimnaziu că este Evaluarea Națională, le trasează drumul pentru primul an de liceu, după care ține de elev ca lucrurile, dacă nu sunt pe făgașul dorit, să se schimbe.

„E vorba de un an de zile, în definitiv. Adică îți trasează viitorul pe un an de zile. Pentru că în clasa a IX-a, într-adevăr, nu poți să te transferi. Dar pe baza mediei pe care o ai în clasa a IX-a poți să te transferi ulterior. Deci nu este tragedie. Să ne gândim: ce se întâmplă dacă îi vine rău unui copil, atunci, la examen? Poate e un copil de 10. Se poate întâmpla. Sunt copii care vomită, le e rău, se duc la toaletă de nu știu câte ori. Sunt copii foarte deștepți, dar care nu pot să își gestioneze emoțiile acestea foarte puternice. Mai ales dacă este presiune atât de mare pe ei. Și atunci, automat că gestionarea emoțiilor se face exersând. Și participând la cât mai multe concursuri și examene și tot. Dar dacă stai să te gândești, în afară de olimpiade și concursuri, examenele importante sunt din 4 în 4 ani. Iar în 4 ani se schimbă foarte mult copiii. Și emoțiile lor și absolut tot”, conchide psih. Aurora Szocs.