Simulările, încercare grea pentru elevi. „Puțini se subevaluează și prea mulți se supraevaluaează”
0În școlile din toată țara se organizează în această perioadă simulări pentru examenele naționale, cu subiecte realizate la nivel local sau județean. Ce rol au și cum le privesc profesorii și părinții.
În timp ce elevii din ultimul an de liceu se pregătesc să susțină, începând din 27 ianuarie, probele orale ale examenului de Bacalaureat 2025, colegii lor mai mici, elevi în ultimul an de gimnaziu, se antrenează la rândul lor pentru probele Evaluării Naționale. Și unii și ceilalți vor susține în cursul lunii martie simulări ale probelor scrise, cu subiecte la nivel național. Până atunci elevii sunt testați cu subiecte unice la nivel de județ.
„Îi ajută să înțeleagă mai bine barierele tehnice”
În județul Olt, liceenii au trecut prin experiența susținerii probelor cu subiect unic la nivel de județ, iar în cursul acestei săptămâni trec prin astfel de testări și elevii claselor a VIII-a. Emoțiile sunt mari, iar la acestea contribuie mult și așteptările părinților.
Rolul simulărilor, spun profesorii, este acela de a stabili nivelul de pregătire la care au ajuns elevii lor. Momentul este unul care permite ca, în cazul unor note scăzute, încă să se poată interveni. Verificarea le este la fel de necesară și responsabililor din școli.
„Primul lucru este să-i obișnuiască cu atmosfera de examen. Oricât par ei de teribiliști la clasa a VIII-a, și de stăpâni pe sine, când se văd puși în fața faptului împlinit, singuri în bancă, doar cu lucrarea și cu nimic alături, au acele emoții care depășesc limitele normalului. Ei sunt și mai sensibili față de generațiile anterioare, trebuie să recunoaștem, sunt din ce în ce mai sensibili din punct de vedere psihologic, și asta îi ajută să treacă peste emoții”, spune profesorul de limba română Christian Ionescu.
Un alt rol al simulării probelor în condiții de examen, explică profesorul, este acela că îi ajută să înțeleagă mai bine barierele tehnice: cum să completeze datele personale pe lucrare, cum să procedeze în momentul în care greșesc o grilă, cum să facă în momentul în care greșesesc anumite cuvinte sau exprimări într-un text, cum să taie etc..
„Sunt lucruri efectiv tehnice. Notele nu se trec în catalog, chiar nu este nicio miză din acest punct de vedere. Și, cumva, să înțeleagă că sunt la un anumit nivel. Pentru că puțini se subevaluează și prea mulți se supraevaluaează și atunci trebuie să înțeleagă că de fapt nu sunt de 9, cum cred, și că sunt de un 8 sau 7,50”, adaugă profesorul. Notele obținute pot fi trecute în catalog doar dacă face o cerere scrisă părintele, prin urmare presiunea notei nu ar trebui să existe. În schimb, dacă notele sunt mici, încă mai pot fi îndreptate lucrurile, spune profesorul.
„Probabil că sunt anumite elemente, anumiți itemi, anumite noțiuni pe care nu le stăpânesc și trebuie să vadă cumva acest lucru. Acest rol îl are și a doua simulare, până la urmă”, mai spune prof. Ionescu.
Un rol important, subliniază profesorul, îl au la clasa a VIII-a părinții. „Părinții trebuie să înțeleagă unde se află copilul. Fără supărare. Și să le ceară să muncească mai mult dacă nu sunt tocmai bune rezultate”, spune profesorul.
Ce încă mai circulă printre elevi este mitul conform căruia „dacă rezultatele vor fi foarte slabe la simulare, îi vor face pe responsabilii din minister să propună subiecte mai ușoare pentru examen”. Mitul nu are însă corespondent în realitate, avertizează profesorul. Tot la simulări ies la iveală și tentativele de copiat, pentru că elevii tentați să facă asta rareori reușesc să se abțină.
Subiectele propuse și discuțiile de după
După fiecare testare de acest tip urmează și evaluarea, mai mult sau mai puțin obiectivă, a subiectelor propuse. Este, crede profesorul Christian Ionescu, și un prilej pentru profesorii care îi pregătesc pe elevi în particular, să explice rezultatele slabe.
„Mi se pare că marea problemă o constituie meditațiile. În cazul unui eșec sau al unui semi-eșec din partea copilului, este inevitabil ca profesorul meditator care este recompensat pentru ceea ce face să încerce să își justifice în fața părintelui de ce copilul a avut acest rezultat. Și atunci încep să apară scuzele sau aruncările cu noroi către oricine altcineva, dar numai el nu e de vină. <Profesorul de la clasă n-a lucrat suficient subiectul>. Da, profesorul de la clasă trebuie să-și facă și materia. Să fiu scuzat, știți că pentru noi, profesorii de la clasă, aceste simulări sunt extrem de dificil de abordat? Eu mă opresc cu materia două săptămâni și fac exact subiecte din acestea, pentru a-l obișnui pe copil cu tot ce înseamnă examenul”, spune profesorul.
Printre contestații, care vin de data aceasta din partea părinților, sunt cele legate de grija oficialilor școlii de a „ieși bine”. „Simulărilor nu le mai văd rostul, cum nu le mai văd nici examenelor în sine rostul. Testează cunoștințele de la doar două materii și pentru asta copiii sunt „dresați” tot gimnaziul. Simulările sunt făcute să le facem, să ne scoatem ochii, să le bifăm în calendar”, este opinia părintelui unui elev care va susține în vară examenul.
„Simulările sunt bune, pentru că știi unde te afli. Dacă rezultatele sunt slabe, ai timp să te pregătești, mai sunt cinci luni la dispoziție. Dacă nu ne furăm căciula”, spune în schimb un alt părinte.
În luna martie, în școlile din toată țara se vor susține simulările cu subiecte la nivel național, după următorul calendar:
Simulări BAC
• 24 martie 2025: Limba și literatura română – probă scrisă
• 25 martie 2025: Proba obligatorie a profilului
• 26 martie 2025: Proba la alegere a profilului și specializării
• 27 martie 2025: Limba și literatura maternă – probă scrisă
• 8 aprilie 2025: Comunicarea rezultatelor
Simulări Evaluarea Națională
• 17 martie 2025: Limba și literatura română – probă scrisă.
• 18 martie 2025: Matematică – probă scrisă.
• 19 martie 2025: Limba și literatura maternă – probă scrisă (pentru elevii care studiază într-o limbă a minorităților naționale).
• 31 martie 2025: Comunicarea rezultatelor.
Se încarcă comentariile...
