Analiză Cum riscă România să-și piardă elevii olimpici. „Excelența costă și acest cost îl plătesc părinții”. Posibile soluții, după tăierea burselor

Reducerea burselor de merit la 15% dintre elevii unei clase și tăierea burselor de excelență pentru olimpici pune sub semnul întrebării motivația și echitatea în școala românească. Ministrul Educației, Daniel David, afirmă că bursele ar putea fi restituite „după depășirea crizei”, dar fără a preciza un calendar sau forma în care se va întâmpla acest lucru.

Tăierea burselor de excelență pentru olimpici pune sub semnul întrebării motivația FOTO Shutterstock

Gabriela Bartic, expert în educație, a declarat pentru Adevărul că nu vede banii ca fiind principala motivație a elevilor excepționali ai României, dar atrage atenția asupra costurilor care, în lipsa ajutorului statului, ar urma să fie suportate integral de către părinți.

Excelența în școală, amenințată de criza bugetară

Guvernul României a adoptat, recent, modificări substanțiale privind bursele elevilor. Decizia, justificată prin „nevoia de echilibru bugetar”, schimbă fundamental filosofia prin care școala recompensa performanța.

Conform actului normativ:

- doar 15% dintre elevii unei clase mai pot primi bursă de merit, dacă media este cel puțin 9,00;

- cuantumul bursei de merit rămâne 450 lei/lună, dar numărul beneficiarilor se reduce substanțial;

- bursele de excelență olimpică sunt eliminate, cu promisiunea reintroducerii lor „după depășirea crizei”;

- bursele sociale și cele tehnologice se mențin, însă dispare sprijinul pentru elevii din familii monoparentale.

Pentru elevi și profesori, schimbarea vine abrupt, după ani în care bursa de merit s-a transformat dintr-un stimulent rar într-o recompensă aproape generalizată. Dacă în 2019 doar 10–12% dintre elevi primeau burse de merit, în 2022 procentul trecea de 60% în multe școli de gimnaziu. De aici pornește și controversa: sistemul anterior era generos, dar devenise nesustenabil. Cel actual se vrea a fi sustenabil, dar riscă să fie profund demotivant.

Bursele ar putea fi restituite, după depășirea crizei

Ministrul Educației, Daniel David, recunoaște caracterul dur al reducerii burselor, dar subliniază că măsura este determinată de contextul fiscal și are un caracter provizoriu. În cadrul Adunării Generale a Consiliului Național al Elevilor, ministrul a declarat:

„Nimeni nu dorește aceste măsuri și nimeni nu le-ar fi luat în această formă, în condiții de normalitate fiscal-bugetară. Însă, fără aceste măsuri, începerea anului școlar cu salarii și burse devine imposibilă”.

El a precizat că, odată depășită criza fiscal-bugetară, se poate reveni asupra anumitor aspecte legate de bursele de merit, inclusiv asupra unei subcategorii dedicate „câștigătorilor olimpiadelor naționale și internaționale”.

Cu toate acestea, în lipsa unui calendar precis, promisiunea rămâne vagă, iar elevii olimpici și profesorii nu știu dacă „temporar” înseamnă câteva luni, un an sau un întreg ciclu școlar.

Consiliul Național al Elevilor: „O decizie dezechilibrată”

Elevii, prin vocea Melaniei-Andreea Ion, au reacționat dur: „Consiliul Național al Elevilor își menține în continuare nemulțumirea cu privire la modificările aduse burselor elevilor. Considerăm această decizie ca fiind una dezechilibrată, care afectează în mod direct echitatea sistemului educațional și care ignoră realitățile sociale cu care se confruntă elevii din întreaga țară.”

Aceștia au adus un reproș și în ceea ce privește dialogul cu ministerul, mai degrabă formal decât substanțial. În acest caz, lipsa unei consultări reale amplifică senzația de ruptură dintre decidenți și beneficiarii direcți ai educației.

„Dialogul purtat cu reprezentanții elevilor a fost unul superficial, iar punctele noastre de vedere nu au fost luate în considerare în mod real în procesul decizional”, a declarat Melania Ion.

Reprezentații elevilor mai susțin că lipsa unui sprijin real din partea Ministerului Educației pune presiune asupra parcursului educațional al elevilor din România și afectează în mod direct șansele egale la educație pentru beneficiari principali ai educației.

Gabriela Bartic: merit real sau „vânătoarea de note”?

Gabriela Bartic, expert educațional și director executiv la BRIO, oferă o analiză lucidă a mecanismului burselor. Ea atrage atenția asupra modului în care creșterea valorii burselor a produs un fenomen neașteptat: inflația notelor.

„Bursele în sine și răsplătirea performanței sunt niște mecanisme în principiu extrem de sănătoase. Mi-aș permite o glumă și aș spune că nu există principiu sănătos care nu poate fi pervertit. Așa am ajuns în situația ca, după ce ministrul Cîmpeanu, parcă, a crescut bursele de la 80 de lei la 400, acestea au devenit brusc extrem de dezirabile. Și așa am ajuns în situația unei noi vânători de note, pe care abia o abandonasem în gimnaziu după eliminarea criteriului mediei de gimnaziu din repartiția la liceu”, a spus specialista, pentru Adevărul.

Ea a descris, totodată, un fenomen paradoxal: România are aproape jumătate dintre elevii de gimnaziu în zona analfabetismului funcțional, dar în același timp 60% dintre ei obțin medii de peste 9,50.

„Am trăit în ultimii ani în această anomalie: aproape 60% dintre copiii de gimnaziu luau medie de peste 9,50, deci bursa de merit, în condițiile în care studii internaționale serioase indică analfabetism funcțional de aproape 50%. Am și exemplul copilului propriu care a fost într-o clasă cu 100% bursieri de merit. Mă întreb ce concurență poate fi, ce dorință de progres, de depășire de borne și de autodepășire când toți copiii sunt deosebit de merituoși? Ce să țintești? Media 11?”, a continuat Gabriela Bartic.

Elevii olimpici, produsul ”eforturilor supranaturale” ale părinților, nu al școlii românești

Poate cel mai dureros punct rămâne însă eliminarea burselor pentru olimpici. Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare a reconfigurat sistemul de burse școlare, eliminând bursele de excelență olimpică. Începând cu anul școlar 2025-2026, se mențin doar trei tipuri de burse: burse de merit, burse sociale și burse tehnologice. Astfel, elevii olimpici nu vor mai beneficia de burse speciale pentru performanțele lor.

Gabriela Bartic este de părere că elevii care concurează la nivel înalt nu o fac pentru bani, ci din pasiune și dedicare. Totuși, efortul lor și, mai ales, al părinților care îi susțin, ar trebui recunoscut și sprijinit.

„Mi-e foarte greu să cred că elevii excepționali ai României, cei care ocupă podiumurile competițiilor internaționale, merg acolo pentru bani sau motivați de bani. Ar fi trist să fie așa. Pe de altă parte, știu că excelența costă, și că acest cost e plătit de cele mai multe ori de părinte. Acești copii, o spun cu responsabilitate, nu sunt produsul școlii românești, ci unor eforturi de cele mai multe ori supranaturale și extrem de consistente ale părinților”, afirmă specialista.

Prin eliminarea burselor, statul transmite un mesaj ambiguu: excelența este valoroasă, dar nu este o prioritate bugetară.

Soluțiile alternative: de la parteneriate private la deduceri fiscale

Gabriela Bartic propune alternative concrete pentru susținerea elevilor olimpici, în lipsa fondurilor publice:

„Acum câteva luni am propus un sistem: Bursele Președintelui, care să însemne un concurs național cu finanțare privată. Sunt convinsă că am putea identifica multe companii care vor să răsplătească inteligența și munca acestor copii.”

De asemenea, experta în educație sugerează deduceri fiscale pentru părinți, ca formă indirectă de recunoaștere a efortului financiar pe care îl fac pentru pregătirea olimpicilor. Într-un sistem în care majoritatea investiției în performanță vine de la familie, astfel de măsuri ar aduce o compensare echitabilă.

Performanța, sub amenințarea austerității

Analizând toate aceste perspective, se conturează un paradox: România avea un sistem cu numeroși elevi „merituoși”, dar care nu părea să reflecte realitatea competențelor. Guvernul răspunde printr-o tăiere drastică, care reduce motivația și nu aduce o justificare clară sau un criteriu transparent pentru elevi.

În mijloc, elevii: de la cei cu medii de peste 9.00 până la olimpicii internaționali, toți simt că recunoașterea muncii lor depinde de ciclurile bugetare, nu de meritocrație.

În lipsa unei viziuni pe termen lung, bursele, un instrument menit să stimuleze performanța și echitatea, devin o zonă de conflict între guvern, elevi și experți.

Elevii își pierd motivația, profesorii pierd un instrument de recompensare, părinții pierd sprijinul pentru eforturile lor, iar societatea pierde încrederea că meritul contează mai mult decât conjunctura financiară în care statul se află.