Cum poate fi îndreptat dezastrul de la simularea Evaluării Naționale
0Rezultatele dezastruoase de la simularea Evaluării Naționale nu ar trebui să mai mire pe nimeni. Căci semnale de alarmă au tot fost. Din păcate, prea puțin sau chiar deloc băgate în seamă. Ultimul, la sfârșitul anului trecut, când testele PISA ne-au plasat pe primul loc în Europa la analfabetism funcțional. Întrebarea este ce facem de acum încolo? Mai au timp copiii să recupereze în patru luni ce nu au învățat în patru sau chiar opt ani de școală? Părerile experților sunt împărțite. Un singur lucru e cert: se cer măsuri urgente! Ce fac reprezentanții Ministerului Educației? Tac mâlc.
Este nevoie de o mobilizare biblică - profesori, elevi, părinți - pentru ca în vară să vorbim despre o Evaluare Națională și nu despre un Eșec sau Dezastru Național.
Profesor: „Nu cred în minuni”
„Dar e bine că s-a întâmplat așa. E un duș rece de care, poate, aveam nevoie cu toții”, a precizat pentru „Adevărul” prof. Romeo Zamfir, directorul Colegiului Naţional „Vasile Alecsandri” din Galaţi, cea mai bună școală din România în 2023 după media de la Evaluarea Națională.
„Mai sunt câteva luni până la examen, mai pot recupera ceva. Cât, rămâne de văzut. Depinde de la caz la caz. Dacă ești de nota 1 să zicem, nu ai ce să mai recuperezi. Dacă ești de nota patru sunt șanse să ajungi la un cinci poate chiar șase”, mai menționează oficialul.
Prof. Andreia Bodea, directoarea Colegiului Național I.L. Caragiale din București, este, însă, sceptică. „Minuni în trei luni și jumătate nu se pot întâmpla. Dacă plecăm acum cu un copil care nu știe că se face mai întâi înmulțirea și după aceea adunarea…pare imposibil să mai recuperezi ceva…recuperezi poate în cazul celor care au deja o bază de cunoștințe. Pe de altă parte..orice sutime câștigată, orice punct câștigat e un punct câștigat. Dar la minuni nu mă aștept”, a spus aceasta.
Și Iulian Cristache, președintele Federației părinților, este de aceeași părere. „Cei care au luat note de doi și de trei.. greu de crezut că vor lua mai mult la examenul din vară. Poate vor recupera în sensul să ajungă la o notă de trecere dacă subiectele vor fi mai ușoare. Însă..nu poți face în trei, patru luni ce nu ai făcut în opt ani!”, arată el.
Am cerut și părerea unui universitar. Prof. univ. dr. Daniel David, rectorul Universității „Babeș-Bolyai” este puțin mai optimist. Acesta ne-a spus că șanse ca acești copii să se redreseze cât de cât ar fi. „Dacă faci o educație care să țină cont de aceste rezultate, unele lucruri se pot îmbunătăți. Trei luni este o perioadă destul de lungă pentru a corecta anumite lucruri. Acum, nu ne așteptăm la schimbări majore. Însă sunt lucruri de bază pe care încă le mai poți face. Pe cei de nota doi, trei nu vei reuși să-i duci la opt nouă, dar de un cinci, șase poate reușești”, spune David.
O vină colectivă
Până să discutăm punctual despre cum de am ajuns într-o astfel de situație, iată care au fost, pe scurt, rezultatele simulării Evaluării Naționale: aproape 60% dintre elevi nu au reușit să obțină nota 5 la Matematică, asta în contextul în care au avut de rezolvat inclusiv cerințe de casa a II-a. În ceea ce privește proba la Limba română, mai mult de un sfert dintre candidați au luat note sub 5. 63% dintre copii au fost penalizați pentru greșeli de ortografie. Cel mai frecvent, pentru că nu scriu cu literă mare la început de propoziție și nici numele de persoane. 73% la sută au fost penalizați pentru punctuație. Pentru ei virgula, punctul, semnul mirării sau al întrebării sunt un adevărat mister. Mai mult, 69% dintre candidați au făcut dezacorduri și au scris greșit ortogramele.
Cum de am permis să se întâmple una ca asta? Pe de-o parte, spun mulți experți, dezastrul s-a întâmplat, printre altele, și din cauza pandemiei care i-a închis pe copii în casă și i-a obligat să învețe doi ani din fața unui laptop. Vorbim, așadar, despre un handicap colectiv. Să nu uităm că acești copii pe care îi punem la zid și-i arătăm acuzator cu degetul „vin după doi ani de învățământ online. Iar asta se vede. Pandemia are efecte pe termen lung”, spun specialiștii. „Este adevărat că această serie de copii a început clasa a V-a învățând online. Știm că în multe situații nu s-a făcut deloc școală. Deodată vorbim despre o circumstanță care a agravat lucrurile. Apoi..criza de profesori. Profesori care nu s-au descurcat în online”, explică directoarea Colegiului Național I.L.Caragiale.
Sunt însă și voci care nu sunt de acord și consideră că invocarea unui astfel de motiv ascunde, de fapt, un soi de incompetență neasumată. „Pandemia poate fi o ipoteză, dar nu știu cât stă în picioare. Am mai avut rezultate proaste și în alți ani, înainte de pandemie”, a explicat prof. dr. Daniel David, afirmații întărite și de președintele Federației părinților. „Hai să fim serioși! Copiii au trecut până acum peste evaluarea de la clasa a VI-a, au avut timp, astea sunt niște pretexte…de genul nu noi, ceilalți”, spune părintele.
Pe de altă parte, continuă prof. Andreia Bodea, în România încă există școli care nu au profesori suficienți, mai ales în mediul rural, dar sunt și școli care au profesori slab pregătiți. „La asta se adaugă dezinteresul copiilor pentru școală în general. Sunt tot mai puțini cei care vin la școală ca să învețe. Iar matematica nu este ușoară. Matematică înseamnă exercițiu, un profesor bine pregătit care să știe să predea și un elev interesat în bancă. Dacă orice element din acestea trei lipsește atunci ne îndreptăm către dezastru”, precizează directoarea.
Iulian Cristache ne-a spus că printre motivele acestui dezastru se numără și faptul că elevii încă nu intraseră în recapitularea materiei. „S-ar putea să fie și acesta unul dintre motive. Deși, hai să fim serioși, cu recapitulare sau fără, matematica nu se uită cu una, cu două”.
„Să dăm foc la pușcărie și la casa de nebuni”
Ce se mai poate face în trei luni jumătate? Să îngrășăm porcul în Ajun ar fi singura soluție.„În bucata asta de timp care a mai rămas colegii mei de exemplu dau la clasă în continuare simulari cu exerciții diverse. Să punem burta pe carte cu toții, asta trebuie să facem!”, este sfatul directoarei liceului Caragiale.
Ce ar trebui făcut pentru a resuscita la modul general sistemul de învățământ? Lucrurile nu sunt simple însă un prim pas, spune prof.dr. Daniel David, ar putea fi împrumutat din afară. „Ar trebui luat un model de învățământ european care funcționează, să-l adaptăm nevoilor noastre, îl implementăm fără să tot creăm noi curricule peste curricule”, este de părere acesta.
Într-adevăr, sistemul trebuie reformat din temelii. Există copii, mai spune prof. Andreia Bodea, care în clasa a VII-a citesc urmărind cu degetul rândurile de pe foaie. Există copii care în clasa a VIII-a nu cunosc ordinea operațiilor, ceea ce înveți în clasa a treia, a patra. „Copiii au fost învățați să exerseze pe anumite tipare. Ei nu mai învață matematică sau limba română, ei învață ca să treacă un examen. Dacă i-ai scos din acest tipar, deși rămâi în interiorul programei, este nenorocire. Învață pe dinafară niște lucruri predefinite, iar când îi scoți din mediul lor constați că ei, de fapt nu știu, să gândească logic. Asta face școala românească, din păcate. Are și memorarea rolul ei dar la noi procentul de informație care se memorează fără a fi măcar înțeleasă este extrem de mare. La română, de exemplu, elevii înțeleg sensul unui cuvânt, dar nu-l înțeleg într-un context”, avertizează cadrul didactic.
Iulian Cristache completează ideea spunând că elevii învață „șablonat”, însă aici nu mai este vina lor, ci a sistemului învechit. „Dacă îi scoți din tehnica testelor de antrenament pe care le fac în perioada de pregătire pentru examen, copiii nu știu să se adapteze”.
Rectorul Universității „Babeș-Bolyai” pune însă, cu adevărat, degetul pe rană și se plânge de faptul că profesorii buni sunt piese rare. „Cei mai buni absolvenți din universități nu se mai întorc la catedră. Preferă să meargă în mediul privat. Iar asta pentru că am prăbușit statutul profesorului. Trebuie să corectăm acest lucru. Să-i facem pe absolvenți să se reîntoarcă spre școală. Nu putem face educație fără să avem un statut și un salariu decent pentru profesorii preuniversitari. Degeaba vii să spui..dedicație…Dedicația vine după ce am un salariu decent. Mai întâi trebuie asigurată demnitatea statutului de profesor”., mai atrage atenția Daniel David.
Se încarcă comentariile...
