Ce rămâne de făcut după dezastrul de la simularea Evaluării Naționale. „Lucrurile ar sta altfel dacă ar veni la școală”

În județul Olt, doar 38% dintre elevii care au susținut probele de la simularea Evaluării Naționale au obținut note peste 5 la Matematică și aproape 70% la Limba română. Profesorii caută soluții pentru a-i ajuta să progreseze până în vară.

Fiecare scoala va analiza rezultatele și va căuta soluții pentru a îmbunătăți lucrurile FOTo: arhiva

Rezultatele de la simularea Evaluării Naționale i-au surprins pe foarte mulți profesori și părinți din județul Olt, acestea fiind sub media națională și cu mult sub cele înregistrate la simularea susținută în luna decembrie, cu subiecte unice la nivel de județ. Se dă vina pe dezinteresul copiilor pentru școală, pe faptul că părinții nu-i mai susțin pe profesori, pe programa stufoasă care îi obligă pe profesori să „zboare” prin materie etc.. Doar că acum ministerul cere soluții pentru ca elevii să progreseze în puținul timp rămas până la examenul efectiv.

 Absenteismul, problemă reală în multe școli

„La Română binișor, la Matematică dezastru”, auzi din mai toate școlile atunci când întrebi care este situația după comunicarea rezultatelor de la simularea Evaluării Naționale. La întrebarea „Cum s-a ajuns aici?” răspunsul este însă mult mai complex. Sunt voci care dau vina pe subiecte, mult mai dificile, în cazul Matematicii, decât cele propuse în ultimii ani și cu care s-au tot „antrenat” elevii, însă nici măcar aceasta nu poate fi explicația pentru că atât de mulți elevi nu au reușit să obțină cel puțin nota 5.

Realitatea de la „firul ierbii” este însă mult mai departe de „n-ai ce să faci cu generațiile astea, nu mai vor să învețe”.

La Școala Gimnazială Scărișoara, una dintre școlile mari din mediul rural, rezultatele nu sunt tocmai bune. Dar nu sunt nici o mare surpriză, spune directoarea școlii, profesoara Lăcrămioara Cule.

„Nouă dintre ei sunt repetenți de anul trecut. La noi sunt mulți repetenți pentru că nu frecventează, nu vin la școală. Cei care sunt pentru al doilea an repetenți acum vin, pentru că nu-și permit să mai rămână încă o dată, dar e greu să recupereze”, spune Cule.

Absenteismul este cea mai mare problemă a școlii, deși în ultimii ani rezultatele s-au îmbunătățit mult. Copiii vin, în majoritate, dintr-o comunitate de legumicultori, iar în legumicultură se lucrează, de când s-au construit solarii, în cea mai mare perioadă a anului. Copiii ajută și ei în gospodărie și e foarte greu să-i convingi pe părinți să-i trimită zi de zi la școală.

„Avem fel de fel de situații. Nu e chiar așa de simplu.  Mai vorbeam cu colegi care au fost în Teach (n. red. - proiectul dezvoltat de Teach for Romania, de pregătire a profesorilor din sistemul public) de tot felul de situații. Când s-au dus la copii acasă și au văzut cum trăiau, se simțeau vinovați că i-au certat că nu-și fac temele sau că nu vin la școală. Când au văzut cum dormeau toți într-o cameră, sau cum își făceau lecțiile...”, spune profesoara.

Chiar elevii din școala pe care o conduce sunt nevoiți să lipsească des de la școală, fetele pentru a-și îngriji frații mai mici, iar băieții pentru a lucra cot la cot cu părinții. „Spunem că învățământul este gratuit și obligatoriu. Cum e obligatoriu, i-am obligat cumva?!”, mai spune directoarea, care acum se gândește să bată din nou satul, cu diriginții de la clasele a VIII-a și cu mediatorul școlar, pentru a sta de vorbă cu părinții. Asta pentru că părinții sunt atât de ocupați încât lipsesc și de la ședințele cu părinții. Mai vin vara, când află că elevul este în pericol să rămână repetent, iar atunci încep să se îngrijoreze. „Din cauza absențelor ei rămân în urmă. Dacă ar veni zi de zi la școală, lucrurile ar sta cu totul altfel”, mai spune Cule.

Elevii au în școală tot ce le trebuie, primesc și o masă caldă, însă adesea depind, de fapt, de ceea ce decid părinții lor pentru ei.

Directoarea Lăcrămioara Cule spune că a căutat și caută în continuare soluții. Acum a decis să  apeleze și la voluntari, la foștii elevi ai școlii care să vină să-i ajute pe copii și la Matematică, așa cum o fac la clubul de lectură înființat în școală, pentru că este deja o metodă care a dat roade.

„Le spun că matematica e ca un zid, degeaba mai vrei să pui cărămizi pe rândul opt, dacă nu ai mai jos”

La Școala Gimnazială „Mihai Drumeș” Balș sunt tot două clase a VIII-a. Rezultatele elevilor de aici sunt mult mai bune. Singurul elev cu media 10 din județ, o elevă, de fapt, învață aici. Profesoara ei de matematică spune că n-a fost o surpriză rezultatul, pentru că eleva are rezultate excelente la toate disciplinele și este pasionată de o sumedenie de alte lucruri.

Nici rezultatele colegilor nu au surprins. „Eu m-am uitat pe notele mele, cam cât au la mine la clasă, atât au și la simulare”, spune profesoara Corina Mîinescu. Evaluarea corectă este, de altfel, un punct sensibil, pentru că sunt părinți care acceptă cu greu realitatea, mai spune profesoara. Nu subiectele sunt explicația pentru rezultatele mici obținute de o bună parte dintre elevi și ar trebui să acceptăm, mai spune profesoara, inclusiv că „Matematica  nu e pentru toată lumea”.

„Sunt copilași care chiar nu pot, chiar nu pot. Matematica chiar nu e pentru toată lumea. Teoria o turie, iar când îi pui să facă...”, spune profesoara. Un alt aspect care nu se discută aproape deloc, ba este chiar evitat, este că mulți elevi vin din școala primară, când pentru mulți școala e o joacă și unde obțin FB „pe linie”, cu foarte puține cunoștințe fixate.  

„Eu mereu le spun că matematica e ca un zid, degeaba mai vrei să pui cărămizi pe rândul opt, dacă nu ai mai jos. Dacă celelalte rânduri sunt goale, n-avem pe ce să clădim. Degeaba ne trezim noi într-a VIII-a”, este de părere profesoara.

Altfel, subiectele au fost, pentru prima dată în ultimii mulți ani, pe placul multor profesori, inclusiv pe placul prof. Mîinescu.

„Pentru nota 5 nu a fost foarte greu. Subiectele au fost foarte bine structurate, foarte bine, astfel încât copilul care e de 5 cu adevărat a putut să ia 5. Asta e și problema, că nu avem aceleași standarde de evaluare. Adică un 5 la mine nu cred că e ca un 5 în altă parte. (...) Un copil de 8 n-a mai putut să se ducă spre 9,50. Eu zic că așa trebuie să fie făcute subiectele, astfel încât copilul de 8 să nu mai fie notat ca cel de 10”, a adăugat profesoara.

Profesoara spune că rezultatele bune ale elevilor săi vin firesc, pentru că iubește să predea și își iubește elevii. Lucrează cu ei diferențiat, astfel încât să le ofere și celor capabili de performanță ocazia să-și dovedească talentul, discută cu elevii în clasă, face pregătire suplimentară pentru performanță, iar atunci când e cazul, pregătire remedială, iar la clasa a VIII-a, în mod special, nu lipsesc evaluările la clasă  și probe scrise cu subiecte pe tiparul celor de examen.