Comisia Europeană a luat în colimator învățământul românesc
0Comisia Europeană a publicat o analiză de țară detaliată în domeniul ocupării forței de muncă, al competențelor și al incluziunii sociale pentru România, Bulgaria, Estonia, Spania, Italia, Lituania și Ungaria. Iar concluziile nu ne fac deloc cinste. Dimpotrivă! Țara noastră trebuie să recupereze la aproape toate capitolele. Iar faptul că șomajul încă este în floare și că munca la negru a devenit sport național are legătură cu lipsa de competențe, care, la rândul ei, își are rădăcinile adânc înfipte într-un sistem de educație învechit și blocat în paradigme comuniste.
Raportul Comisiei Europene analizează o serie de parametri în ceea ce privește riscurile, dar și obstacolele cu care se confruntă diverse categorii ale societății din țările membre, de la incluziune socială și servicii de sănătate la educație și piața muncii. În cazul României, sunt identificate riscuri potențiale pentru 11 indicatori-cheie. Dintre aceștia, cei mai mulți vizează educația. Privind cifrele, situația de la noi din țară e mai mult decât îngrijorătoare. Am putea spune că este chiar dramatică.
Potrivit documentului, în România există o participare extrem de redusă la educația timpurie: doar 12,3% dintre copiii cu vârste sub 3 ani au fost înscriși în anul 2022 la creșă, comparativ cu 35,7% la nivelul Uniunii Europene. Ileana Ionescu, directoarea unei grădinițe de stat din București, explică fenomenul. „În primul rând, pentru a-și putea înscrie copilul la creșă, ambii părinți trebuie să lucreze, să aibă adeverință de venit. Din start, sunt excluse persoanele fără loc de muncă. Creșa are un rolul social și anume acela de a ajuta părintele să revină în câmpul muncii. Apoi, să nu uităm faptul că în România, spre deosebire de alte țări, concediul de creștere a copilului se întinde pe o perioadă de doi ani. Deci, cumva este normal ca în România să avem mai puțini copii care urmează această formă de educație timpurie”, a explicat aceasta pentru „Adevărul”. „Nu întotdeauna statisticile și rapoartele făcute chiar și la nivelul acesta de Uniune sunt reale. Cumva ar trebui particularizate pe condițiile din țara respectivă”, explică dascălul.
Părăsirea timpurie a școlii, este o altă problemă semnalată în raportul Comisiei Europene, iar această situație se regăsește mai ales în zona rurală și în comunitățile marginalizate: 15,6% în 2022, comparativ cu 9,6% media UE.
Rezultatele PISA 2022, indică faptul că relevanța pentru piața muncii, caracterul incluziv și calitatea educației și formării pot fi îmbunătățite. În același context, analiza arată că educația profesională nu este aliniată la nevoile pieței, iar diferențele între elevii din mediile avantajate și dezavantajate sunt printre cele mai mari din Europa.
O altă problemă cu care ne confruntăm se referă inexistența competențelor necesare pentru tranziția la economia verde și digitală. Acest capitol atinge o coardă foarte sensibilă: mai puțin de o treime dintre românii cu vârste între 16-74 de ani aveau, în 2023, competențe digitale de bază, media europeană fiind de 55,5%.
Populația României este pe ultimul loc în privința ponderii persoanelor care au competențe digitale de bază, dar și a celor care folosesc internetul în activitățile de învățare, potrivit datelor publicate în decembrie de Eurostat.
Toate aceste hibe persistă în condițiile în care, arată raportul, există politici publice, planificate sau puse în aplicare, menite să ofere soluții.
Măsuri propuse
Experții propun extinderea învățământului obligatoriu, astfel încât să cuprindă, în sistemul preșcolar, și copiii cu vârste de 4 ani. Cer, de asemenea, creșterea cheltuielilor pentru dezvoltarea învățământului preșcolar inclusiv cu fonduri PNRR. „Este nevoie de bani, într-adevăr, dacă vrem o școală ca-n afară. Unitățile de învățământ ar trebui modernizate ca pentru secol 21, dotate cu mobilier modern, laboratoare. Este nevoie de noi spații educaționale, dar și de formarea cadrelor didactice în concordanță cu cerințele educaționale actuale. Să nu uităm că în următorii ani va ieși la pensie o generație întreagă de dascăli, iar în locul acestora nu prea are cine să vină. Motivul? A scăzut foarte mult calitatea pregătirii resursei umane în universități”, a mai declarat Ileana Ionescu.
Trebuie insistat mai mult, spun oficialii europeni, pe Programul Național de Reducere a Abandonului Școlar. Se cer, de asemenea, măsurile reale de sprijin pentru cariera didactică și pentru creșterea salariilor profesorilor. Documentul mai prevede un nou cadru legislativ pentru învățământul profesional/vocațional și pentru învățământul superior, cu sprijin PNRR. Nu în ultimul rând, România ar trebui să se implice mai mult în ceea ce privește dezvoltarea competențelor prin programe de învățare pe tot parcursul vieții. „Avem nevoie de specialiști. Avem nevoie de oameni calificați”, a explicat situația analistul economic Adrian Negrescu „Trebuie calificați într-o meserie cerută de piața forței de muncă. Agenția Națională pentru Ocuparea forței de Muncă este o instituție esențială din acest punct de vedere. Statul ar trebui să organizeze mai multe cursuri gratuite pentru cei care doresc să învețe o meserie sau aspiră la o reconversie profesională. Acestea ar trebui să fie la ordinea zilei. Avem nevoie de muncitori în construcții, de muncitori în agricultură, în industrie, în tot felul de domenii, inclusiv în servicii. Din păcate, statul nu reușește să ofere această soluție pentru cei în căutarea unui loc de muncă”, a concluzionat specialistul.
Se încarcă comentariile...
