Cel mai mare festival în curtea școlii din România, organizat de o profesoară. „Nu-i suficient doar să mergi și să dai lucruri”
0Anda Culişir, profesoară de biologie la un liceu din Cluj-Napoca, uimește prin metodele sale de predare, în care lecțiile se îmbină cu viața reală a elevilor, și cu proiectele de voluntariat, ce devin fenomene la nivel național.
Anda Culişir (38 de ani), profesoară de Biologie la Liceul Teoretic „Onisifor Ghibu” din Cluj-Napoca, a fost desemnată profesor Merito în 2018 pentru metodele sale creative de predare și rezultatele obținute cu elevii săi în cei 12 ani de când este la catedră. Desenează de mică, pe orice și oricând.
Își amintește că înainte să meargă la grădiniță se trezea singură dimineața și mergea în bucătărie să deseneze. A absolvit Liceul de Arte Plastice, specializarea Grafică, dar și-ar fi dorit să fie chirurg, la fel ca tatăl ei.
„Am crescut cu o bibliotecă plină de cărți despre animale, plante și expediții ale marilor cercetători ai lumii”, își amintește dascălul. În clasa a XII-a a renunțat la idee, după ce și-a dat seama că această specialitate nu i-ar fi lăsat timp să facă nimic altceva.
A decis atunci să facă Facultatea de Biologie, o altă pasiune moștenită de la tatăl ei, și să devină profesor, pentru că îi dădeau libertatea să facă voluntariat și alte lucruri care contau pentru ea.
„Sunt foarte empatică, iar în medicină ai nevoie de o anumită doză de cinism, dar în sensul pozitiv, pentru că lucrezi cu boala și moartea. Dacă aș fi devenit medic, m-ar fi schimbat profund”, își explică decizia Anda Culișir.
A descoperit că îi place să organizeze oamenii și să explice, dar în învățământ a intrat absolut întâmplător. Făcea ilustrații pentru copii și picturi murale pentru grădinițe, iar când a venit criza financiară, s-a gândit că nu i-ar strica un job care să îi asigure venitul de care avea nevoie.
A realizat imediat după aceea că este făcută să predea și își poate explora toate laturile personale, de la empatie și curiozitate la creativitate și independență.
De la experimentele lui Pavlov la necesitatea educației
Și-a adaptat metodele de predare la vibe-ul fiecărei clase, dar toate au aceleași scopuri: să îi înțeleagă mai bine pe copii, să vadă cum comunică mai bine, ce le place și care sunt nevoile lor. Creativitatea ei se exprimă prin modul în care predă și gândește materia – de la colaborări cu facultatea de Biologie, la vizite în peșteri, ca să studieze liliecii.
GALERIE FOTO ANDA CULIȘIR
„Am constatat că mulți dintre ei învață pentru că vine testul. Din acest motiv, leg lucrurile pe care le predau de lucruri reale din viața lor. De pildă, am pornit de la o lecție privind reflexele condiționate și experimentele lui Pavlov și am ajuns la o resetare a lor, astfel încât să nu mai vadă învățământul ca o pedeapsă, pentru că astfel își setează o mentalitate viitoare complet nefericită”, explică profesoara.
Le desenează pe tablă și piramida învățării, ca să afle metodele prin care pot să învețe și să rețină mai bine materia. La fiecare noțiune învățată, le spune și la ce îi ajută acele informații. Astfel, la lecția despre ochi, le vorbește despre reflexia și refracția luminii, dar le explică și de ce se văd cu capul întors când se privesc într-o lingură sau apari distorsionați când se uită într-un glob de Crăciun.
Pentru că a făcut Arte Plastice, le dă detalii și despre teoria culorilor și de ce, de pildă, clorofila absoarbe cel mai bine culoarea roșie. Toate lecțiile le predă ca niște povești, iar copiii sunt mereu fascinați.
Ne mărturisește că scopul este să creeze puțină magie la ore, iar de multe ori elevii exclamă: „O, ce tare!” Învață atunci din curiozitate, din dorința de-a ști mai multe și nu doar pentru note.
Ghibstock, o nebunie curajoasă a elevilor și părinților
Singurul lucru de care îi este frică este plafonarea, iar satisfacția ei vine de la copii și din toate lucrurile pe care le face cu ei după ore. Culișir este, de 12 ani, și coordonatoarea clubului Impact din liceu, al cărui scop este educația prin muncă în folosul comunității.
Cel mai important proiect al clubului este Ghibstock – primul și cel mai mare festival din curtea școlii organizat în România, 100% caritabil. „Am înțeles că nu este suficient doar să mergi și să dai lucruri, ci să înțelegi comunitatea cu care lucrezi și să nu faci numai pentru ei, ci împreună cu ei”, spune Anda Culișir.
Festivalul a pornit de la o idee a copiilor și a crescut de la un an la altul. Inițial, elevii voiau să reabiliteze fosta grădină botanică a școlii, părăginită și folosită ca depozit, și să o transforme într-un spațiu verde, în care să poată să facă orele de biologie.
Au calculat că ar avea nevoie de 8.000 de lei. În 10 zile au strâns banii organizând un minifestival de jumătate de zi, cu târg de produse, panou de cățărat și o trupă care a cântat gratis. În 2017, festivalul a avut două zile, trei scene, 58 de artiști care au performat pro bono (printre care Byron, The Mono Jacks și E.M.I.L.), 149 de voluntari și 5.000 de oameni în curtea școlii.
Cea mai mare parte a banilor au mers către proiectul „Feelyourcity”, prin care au accesabilizat Clujul pentru persoanele cu deficiențe de vedere. Copiii au venit cu ideea și s-au documentat apoi vorbind cu elevii de la Liceul Special pentru Deficienți de Vedere.
În primă fază, au montat în oraș plăcuțe în Braille cu informații despre obiectivele turistice. Ulterior, au lansat primul meniu în Braille într-un lanț de cafenele din Cluj și o serie de animații despre cum să te comporți cu persoane nevăzătoare.
În 2018, numărul de participanți la Ghibstock a ajuns la 10.000. „Am reușit împreună cu copiii să adunăm la un loc adulți care în mod normal era concurenți în viața de zi cu zi. A fost o chestie atât de faină, încât toți au lăsat deoparte orgoliile și au lucrat cot la cot pentru organizarea acestui festival”, mărturisește profesoara.
Copii versus pandemii
Festivalul a fost trecut în așteptare până la încheierea pandemiei, dar pentru că Elena Culișir și elevii săi își doreau să continue să ajute, s-a născut proiectul „copii versus pandemii”. Și acesta a avut un succes foarte mare.
De pildă, în primul an de pandemie, au creat un helpline, după ce elevii de clasa a XI-a au reușit singuri să instaleze o centrală telefonică digitală luată de pe Amazon. Au ajutat astfel copiii care dădeau Bacul ca să poată susține examenul, dar le-au dat informații și despre normele sanitare pe care trebuie să le respecte atunci.
„Ne-am împărțit pe departamente și zone ale țării, au vorbit și cu psihologi, copiii știau legea educației pe de rost, cu toate modificările, și răspundeau la întrebările elevilor din țară. Copiii voiau să știe dacă pot lua un pix de la altcineva sau cum își pun masca dacă li se aburesc ochelarii”, explică Anda Culișir.
Elevii și părinți le sesizau și orice încălcări ale regulilor sanitare la examen, iar copiii, elevi din clasele IX-XII și voluntari în proiect, contactau direcțiile de sănătate publică. Au creat și o pagină de Facebook, pe care odată la două zile făceau informări cu date concrete despre evoluția pandemiei și ce se întâmplă în alte țări.
Podcasturi din garaj
Proiectul a devenit la un moment dat un adevărat fenomen. Elevii făceau podcasturi din garajul unui tătic, pe care îl amenajaseră, dar au ținut și ore online cu copiii de clasa a VIII-a și a XII-a. Implicarea copiilor a fost atât de mare, încât pe canalul de predare Discord erau la un moment dat 7.000 de elevi care voiau să învețe română și matematică.
„Am creat cadrul pentru ca participanții să acceseze lecțiile oricând își doreau. Puteai să le vezi pe Stream, Facebook, youtube. Am fost nevoiți să oprim câteva ore Discord-ul, pentru că a a avut un așa mare succes. S-a creat o comunitate foarte faină din toată țara”, spune dascălul.
În 2022, Anda Culișir și elevii săi au trecut la o nouă provocare. Pentru că urmăresc mereu nevoile elevilor, copiii îi învață acum despre cum să facă un proiect și să îl managerieze. Urmează să facă și o săptămână multiculturală la Cluj, în care implică comunitățile de evrei, maghiari, turci, germani, olandezi, armeni și chiar japonezi.
Dorința ei este să creeze în continuare contexte de învățare prin voluntariat, să fie în continuare un reper pentru elevi și să-I ajute să se descopere pe ei înșiși, astfel încât, atunci când vor pleca pe drumul lor în viață, să știe cum să ajungă în față și să tragă și comunitatea după ei.
Se încarcă comentariile...
