Avertisment dur al OCDE în Raportul pentru România: fără consolidare fiscală serioasă, datoria publică devine nesustenabilă

Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică trage un puternic semnal de alarmă în Raportul pentru România, dat publicității luni. Deficitul bugetar persistent, creșterea accelerată a datoriei publice și presiunile inflaționiste alimentate de politica fiscală expansionistă din ultimii ani pun țara noastră într-o poziție extrem de vulnerabilă. 

FOTO: Inquam Photos / Octav Ganea

România se confruntă cu unele dintre cele mai grave dezechilibre fiscale din istoria sa recentă. Timp de mai mulți ani, guvernele care s-au succedat au majorat salariile și pensiile și au crescut cheltuielile publice într-un ritm care nu a fost susținut de evoluția reală a economiei. În aceste condiții, la finalul anului 2024, deficitul bugetar a ajuns la 9,3% din PIB, iar datoria publică a devenit „nesustenabilă”, potrivit specialiștilor OCDE.

Raportul OCDE dedicat României reprezintă cea mai detaliată radiografie pe care o instituție internațională de prim rang a realizat-o recent asupra finanțelor publice ale României. 

De la 45% la 63% din PIB în câțiva ani

Creșterea datoriei publice românești în ultimii ani este una dintre cele mai rapide din Europa. OCDE subliniază că raportul datorie publică/PIB a urcat de la 45% înainte de pandemia de coronavirus la 63% la sfârșitul lui 2024. Ritmul acestei creșteri a dus la deteriorarea condițiilor de finanțare, iar consecințele sunt deja simțite în costul finanțării statului.

„După ce deficitul fiscal s-a extins la 9,3% din PIB în 2024, Guvernul a adoptat mai multe pachete de consolidare. Totuși, fără măsuri suplimentare specificate după 2026, sustenabilitatea fiscală pe termen lung este în pericol. Inflația generală și cea de bază rămân cu mult peste banda de toleranță a țintei de 2,5% ±1 punct procentual. Creșteri rapide ale stocului de datorie, combinate cu deteriorarea condițiilor de finanțare, au generat un salt al plăților de dobânzi, care aproape s-au dublat din 2020 până în 2024", se arată în raportul OCDE pentru România.

Ceea ce îngrijorează OCDE nu este atât nivelul absolut al datoriei, relativ modest față de media statelor membre, ci dinamica sa. Analiza de sustenabilitate a datoriei inclusă în raport arată că, în absența unor măsuri suplimentare de consolidare dincolo de 2026, datoria publică va continua să crească pe termen mediu și lung. România se află deja din 2020 sub incidența Procedurii de Deficit Excesiv a Uniunii Europene, fără să fi reușit până acum să iasă din această situație.

Salariile publice, o problemă structurală

Unul dintre cele mai îngrijorătoare semnale din raport vizează evoluția cheltuielilor cu aparatul bugetar. Creșterile salariale survenite înainte de alegeri nu au fost însoțite de reforme structurale care să le justifice, iar efectele se văd acum în rigiditatea cheltuielilor bugetare.

„Masa salarială din sectorul public reprezintă o pondere în creștere din cheltuielile guvernamentale, iar deciziile ad hoc de cheltuieli subminează sustenabilitatea fiscală pe termen lung, slăbind totodată legătura dintre salarizare și performanță. Salariile din sectorul public au crescut cu 18,5% în 2024, iar salariul minim legal a crescut cu mai mult de 30% între 2023 și 2024. Pe termen lung, decalajele susținute dintre productivitate și creșterea salariilor reale subminează competitivitatea prin costuri, în special în subsectoarele intensive în forță de muncă", se arată în raportul OCDE pentru România.

Prin urmare, OCDE recomandă creșterea controlului asupra masei salariale din sectorul public, în special prin adoptarea unui cadru transparent și prudent din punct de vedere fiscal pentru creșterile salariale.

Cu alte cuvinte, majorările de salarii în sectorul bugetar trebuie să înceteze să mai fie instrument de politică electorală și să devină rezultatul unor criterii obiective, legate de productivitate și de capacitatea bugetului de a le susține. Înghețarea salariilor din sectorul public în 2025 este evaluată ca un pas în direcția corectă, dar insuficient pentru a compensa creșterile nesustenabile din anii trecuți. 

Ce recomandă OCDE concret: lărgirea bazei fiscale și digitalizarea ANAF

Raportul nu se limitează la diagnosticare. El propune un set coerent de măsuri, ierarhizate în funcție de urgență și impact fiscal. Creșterea bazei de impozitare este identificată drept prioritate absolută, în contextul problemelor de colectare a veniturilor la buget.

„Conformarea fiscală scăzută și informalitatea răspândită limitează colectarea veniturilor, cu un decalaj ridicat de conformare TVA. Subdeclararea veniturilor este frecventă în rândul grupurilor cu venituri mici. Impozitele pe proprietate, care sunt printre cele mai puțin dăunătoare creșterii economice, sunt scăzute față de țările OCDE. Impozitul proporțional pe venitul personal și o deducere personală de bază redusă, alături de contribuții sociale ridicate, creează pene fiscale mari pentru cei cu venituri mici și limitează redistribuirea și oferta de muncă a acestora", se arată în raportul OCDE pentru România.

Potrivit OCDE, România are o structură fiscală care penalizează munca cu venituri mici. Efectul combinat al impozitului flat, al deducerilor reduse și al contribuțiilor sociale ridicate descurajează participarea formală pe piața muncii și alimentează economia informală. Soluțiile propuse de OCDE includ fie majorarea deducerii personale, fie introducerea unui credit fiscal pe venit din muncă, pentru a îmbunătăți echitatea și stimulentele la angajare.

În ceea ce privește activitatea ANAF, OCDE recomandă îmbunătățirea instrumentelor de management.

„Consolidarea colectării fiscale prin digitalizarea și modernizarea administrației fiscale, îmbunătățirea instrumentelor de management fiscal bazate pe risc și formarea capacității personalului de a efectua audituri bazate pe risc reprezintă priorități esențiale pentru creșterea veniturilor bugetare și reducerea economiei informale, care este semnificativ peste media OCDE", explică specialiștii.

Politica monetară, complicată de politica fiscală

Un aspect semnalat în raportul OCDE este interferența dintre politica fiscală expansionistă și politica monetară a BNR. Banca Națională a menținut rata dobânzii de politică monetară la 6,5% din august 2024, încercând să păstreze un echilibru între inflația persistentă și încetinirea economică. Cele două politici au tras, în esență, în direcții opuse, arată OCDE.

„Politica monetară s-a confruntat cu dificultăți în realizarea dezinflației în ultimii ani din cauza orientării fiscale expansioniste. În 2023 și 2024, politica fiscal puternic expansionistă, în special creșterile masive de salarii și pensii în sectorul public, a exercitat o presiune ascendentă semnificativă asupra inflației interne. Aceste măsuri au amplificat șocurile inflaționiste externe și au declanșat efecte de runda a doua. Ca rezultat, orientarea fiscală a compensat parțial politica monetară restrictivă urmată de BNR, iar inflația a rămas cu mult peste țintă", se arată în raportul OCDE pentru România.

Inflația headline a ajuns la 9,6% în ianuarie 2026, semnificativ peste banda de toleranță de 2,5% ±1 punct procentual. Eliminarea plafonărilor la prețul energiei electrice în iulie 2025 și majorările de TVA și accize din august 2025 au contribuit cu aproximativ 4 puncte procentuale la inflația generală și 1,4 puncte procentuale la inflația de bază. Recomandarea OCDE este ca reducerile de dobândă să fie amânate până când inflația de bază va arăta o tendință clară de scădere.

Bugetarea performanței și revizuirile de cheltuieli - instrumente ignorate

Un alt capitol al raportului vizează calitatea procesului bugetar în sine. România nu folosește suficient instrumentele moderne de planificare bugetară, iar credibilitatea cadrului fiscal a fost erodată de ani de excepții și decizii ad-hoc.

„Utilizarea revizuirilor de cheltuieli în procesele bugetare se află încă într-o fază incipientă. Deși cadrul bugetar formal al României se aliniază cu bunele practici OCDE, credibilitatea sa a fost slăbită de excepții repetate și decizii de cheltuieli ad hoc. Consolidarea credibilității fiscale necesită aplicarea consecventă a regulilor fiscale naționale, susținută de un rol mai puternic al Consiliului Fiscal, și o mai mare accentuare a planificării bugetare pe termen mediu", se arată în raportul OCDE pentru România.

Practic, OCDE recomandă ca fiecare leu cheltuit de stat să fie justificat prin rezultate măsurabile, nu prin inerție instituțională sau presiuni politice. România trebuie să treacă de la o bugetare incremental-politică la una bazată pe eficiență și prioritizare strategică, iar Consiliul Fiscal trebuie să devină un arbitru, nu o instituție decorativă.

Riscurile: de la fonduri europene la degradarea ratingului

OCDE identifică un set de riscuri care pot agrava situația fiscală dacă măsurile de consolidare nu sunt implementate cu consecvență. Fondurile europene reprezintă atât o oportunitate, cât și o vulnerabilitate structurală a finanțelor publice românești.

„România riscă o suspendare parțială a fondurilor UE în cadrul 2021-2027 dacă nu ia măsuri efective privind deficitul bugetar în contextul Procedurii de Deficit Excesiv, în timp ce întârzierile în implementarea reformelor și investițiilor din PNRR ar putea duce la pierderea unor granturi semnificative din Facilitatea de Redresare și Reziliență. Între 2020 și 2024, cheltuielile finanțate din granturi europene nerambursabile au reprezentat în medie circa 2,2% din PIB anual — un aport care nu poate fi substituit din surse interne fără costuri majore pentru datoria publică", se arată în raportul OCDE pentru România.

Ratingul suveran este o altă vulnerabilitate identificată explicit. Deși riscul de retrogradare a scăzut ca urmare a pachetelor de consolidare fiscală adoptate în 2025, perspectiva rămâne fragilă. Toate cele trei mari agenții de rating au revizuit perspectiva României la negativă între sfârșitul lui 2024 și martie 2025.

„Dacă dezechilibrele fiscale nu sunt abordate adecvat dincolo de 2026, agențiile de rating pot retrograda datoria suverană, ceea ce ar putea crește semnificativ costurile de finanțare și reduce accesul la piețele internaționale de capital", avertizează specialiștii.

Schemele de garantare a creditelor: o altă vulnerabilitate ignorată

Un risc mai puțin vizibil în dezbaterea publică, dar semnalat explicit de OCDE, vizează schemele guvernamentale de garantare a creditelor pentru companii. Portofoliile garantate de stat prezintă o calitate a creditului semnificativ mai slabă decât restul sistemului bancar, iar expansiunea lor în ultimii ani creează riscuri bugetare.

„Portofoliile garantate de stat prezintă, de asemenea, o calitate mai scăzută a creditului: rata creditelor neperformante a atins 9% în septembrie 2025 și reprezintă circa 21% din totalul creditelor neperformante. Guvernul român ar trebui să continue eliminarea treptată a schemelor largi de garantare publică a împrumuturilor. Orice program de sprijin guvernamental ar trebui să fie țintit și bazat pe criterii de eligibilitate transparente și standarde financiare riguroase", se arată în raportul OCDE pentru România.

Cât de mult trebuie să ajusteze România?

Raportul OCDE include o analiză cantitativă a efortului fiscal necesar pentru a pune datoria pe o traiectorie sustenabilă. Traiectoria prudentă, conformă cu angajamentele României față de regulile fiscale europene, implică un efort de ajustare structurală suplimentar de aproximativ 4,25% din PIB față de traiectoria actuală, vizând un excedent primar structural de 1,7% din PIB până în 2031.

„Scenariul fiscal și de reformă structurală conturează o strategie care combină consolidarea fiscală de circa 3,1% din PIB cu reformele structurale propuse în acest raport, menite să stimuleze ocuparea forței de muncă și productivitatea și să îmbunătățească perspectivele sociale și de mediu. Prin susținerea unei creșteri mai puternice, aceste reforme ar contribui la restabilirea sustenabilității finanțelor publice, permițând reducerea raportului datorie/PIB la aproximativ 55% până în 2060, necesitând o consolidare fiscală mai blândă decât scenariul prudent", se arată în raportul OCDE pentru România.

Creștere sub potențial, cel puțin până în 2027

Pe fondul consolidării fiscale, OCDE proiectează o creștere a PIB de doar 1% în 2026, urmată de o revenire la 2,2% în 2027. Consumul privat va rămâne slab până la mijlocul lui 2026, afectat de încetinirea creșterilor salariale, șomajul în creștere și politica fiscală restrictivă. Investițiile publice, susținute de fonduri europene, vor fi principalul motor al activității economice în perioada imediată.

„Creșterea PIB este proiectată să rămână sub potențial pe termen scurt, constrânsă de consolidarea fiscală, cu o creștere de 1% în 2026. Investițiile publice, susținute de proiecte finanțate din fonduri UE, vor contribui la susținerea activității, în timp ce consumul privat va rămâne slab până la mijlocul lui 2026 din cauza decelerării creșterii salariale, a șomajului mai ridicat și a politicii fiscale mai stricte. Creșterea PIB este așteptată să se accelereze ulterior, atingând 2,2% în 2027, susținută de creșterea consumului, în timp ce investițiile private ar urma să se consolideze pe măsură ce condițiile de finanțare se îmbunătățesc", se arată în raportul OCDE pentru România.

Inflația va rămâne ridicată până la mijlocul lui 2026, revenind în banda de toleranță a BNR abia în primul trimestru din 2027. Riscurile la adresa perspectivei rămân ridicate, în special cele legate de absorbția lentă a fondurilor europene, incertitudinea politică și tensiunile comerciale globale.

„Dincolo de implementarea completă a măsurilor de consolidare recent adoptate, continuarea reținerii în cheltuieli și lărgirea bazelor fiscale pe termen mediu sunt esențiale pentru atingerea angajamentelor de consolidare. O strategie fiscală credibilă și bine concepută este necesară pentru a asigura sustenabilitatea pe termen lung a finanțelor publice. Pentru a pune datoria pe o traiectorie sustenabilă, România va trebui să specifice măsuri suplimentare pentru a susține consolidarea bugetară dincolo de 2026", atrage atenția OCDE.

România ar putea adera la OCDE în vara acestui an

Formată în prezent din 38 de state, aflate printre cele mai dezvoltate economii ale planetei, OCDE constituie una dintre cele mai relevante structuri economice la nivel global, având ca scop principal creșterea bunăstării. Prin standarde, analize și recomandări de politici publice, apartenența la OCDE ar putea reprezenta un adevărat catalizator pentru creșterea economică a României, într-un context marcat de multiple măsuri menite să reducă deficitul bugetar excesiv. 

Într-un interviu acordat în luna ianuarie pentru „Adevărul”, Luca Niculescu, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe a precizat că, într-un scenariu optimist, România s-ar putea alătura „clubului select” al economiei globale chiar din vara acestui an, după un parcurs demarat oficial în anul 2022.