Exclusiv Va folosi Trump „nucleara” sancțiunilor împotriva Rusiei? General NATO: „Altfel, războiul de uzură va continua și în 2025, probabil și în 2026”
0Președintele Trump și șeful Trezoreriei SUA, Scott Bessent, susțin trecerea la sancțiuni dure împotriva „mașinăriei de făcut bani” a Rusiei, dar insistă ca UE să nu mai cumpere hidrocarburi rusești. Generalul (r) Virgil Bălăceanu explică sustenabilitatea și impactul unei asemenea decizii.
După summit-ul din Alaska, armata rusă a intensificat atacurile împotriva Ucrainei, inclusiv a civililor. Mai mult, a avut loc și summitul din China considerat de Trump un eveniment la care se „complotează împotriva SUA”. Din nou, pare că președintele SUA s-a supărat pe Rusia.
Pe de altă parte, conform presei americane, Departamentul Apărării al SUA a anunțat atașații militari ai unor țări europene că vor fi reduse sumele alocate programelor de instruire și echipare a armatelor din flancul estic al NATO și a trimis notificări privind rezilierea memorandumurilor de cooperare privind detectarea și combaterea influenței maligne, prin știri false, pe care Rusia, China și alte state ostile le lansează în mod coordonat pentru destabilizarea democrațiilor occidentale.
După ultimul atac cu drone al Rusiei, în cadrul căruia au fost lovite clădiri guvernamentale din Kiev, Trump a amenințat, din nou, cu sancțiuni în legătură cu comerțul cu petrol rusesc. Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent a propus impunerea de tarife asupra cumpărătorilor de petrol rusesc, subliniind importanța cooperării UE și SUA. Potențiale sancțiuni de tip „secundar” ar putea viza și țări terțe (ex. India, China, Turcia) care continuă comerțul cu petrol rusesc. Președintele SUA a avut și el un mesaj important pentru Europa, în cadrul unei convorbiri telefonice după Coaliția de Voință care s-a desfășurat săptămâna trecută la Paris: „nu mai cumpărați petrol rusesc”. Oficialii europeni au susținut că doar Ungaria și Slovacia sunt exceptate de la interdicția impusă de UE.
Aici însă atât Ungaria, cât și Slovacia – care sunt exceptate de la interdicția de la nivelul UE privind cumpărarea de petrol rusesc, privesc cu ostilitate, ideea de a renunța la importurile din Rusia. Cererile lor de derogări, argumentele economice și legăturile politice solide cu Moscova fac dificilă o schimbare rapidă, chiar dacă există alternative tehnice pe hârtie.
Premierul Viktor Orbán și ministrul de externe Péter Szijjártó se află în disensiune cu Bruxellesul. Există rute alternative non-rusești — precum conducta Adria din Croația, cu o capacitate anuală de peste 14 milioane de tone, suficientă pentru nevoile Ungariei și Slovaciei. Totuși, MOL (compania energetică ungară) a avertizat că schimbarea surselor implică riscuri tehnice și costuri logistice ridicate.
Premierul Robert Fico și ministrul Energiei Denisa Saková au criticat planurile UE de eliminarea importurilor rusești până în 2027, calificându-le drept „absolut inacceptabile”. În ciuda existenței infrastructurii alternative (precum Adria), autoritățile consideră termenii actuali prea strânși—propunând o extindere a perioadei de adaptare.
Apoi, rămâne și problema sancționării celui mai mare cumpărător de petrol rusesc- China – ceea ce ar putea determina un război comercial dur pentru SUA.
Bălăceanu: „Altfel, războiul de uzură va continua și în 2025, probabil și în 2026”
„Adevărul” a discutat cu generalul în rezervă Virgil Bălăceanu, cel care a reprezentat România la Comandamentul NATO de la Bruxelles şi a fost şef al Brigăzii Multinaţionale din Sud-Est, despre șansele ca, de data aceasta, Trump să impună sancțiuni importante pe comerțul cu petrol rusesc.
Adevărul: Având în vedere contextul menționat, va trece administrația Trump la sancțiuni privind comerțul cu petrol rusesc? Care sunt factorii de care depinde această hotărâre?
Virgil Bălăceanu: Depinde de decizia lui Trump. Datele curente ne spun că trezoreria americană, prin șeful instituției, „ministrul de finanțe” al SUA, ar fi pregătită pentru aplicarea acestor sancțiuni. Tot șeful Trezoreriei spune că numai în concordanță Statele Unite cu Uniunea Europeană pot să aibă eficiență în aplicarea acestor sancțiuni, care vizează în mod deosebit exportul de petrol.
În definitiv, Statele Unite au două căi prin care să se ajungă în mod real la încetarea focului și la un armistițiu. Cele două căi sunt cea menționată, adică sancțiuni care să ducă la diminuarea drastică a resurselor financiare ale Federației Ruse pentru a sprijini financiar războiul - războiul are nevoie de resurse financiare deosebite – respectiv sprijinul militar, informații, ajutor logistic, furnizare de armament și așa mai departe, pentru consolidarea apărării, astfel încât pe majoritatea direcțiilor de ofensivă, dar mai ales în Donbas, rușii să stagneze și să nu mai aibă același ritm de ofensiva. E adevărat că ritmul armatei ruse nu e foarte dinamic, dar e constant și le aduce în fiecare zi anumite câștiguri teritoriale.
Doar în momentul în care frontul în Ucraina se stabilizează din perspectiva acțiunilor ofensive ale rușilor și rușii nu mai au posibilități financiare de a întreține complexul militar-industrial care sprijină frontul cu echipamente militare, muniții și alte categorii de materiale, se va gândi Putin la încetarea focului și la un armistițiu. Altfel, războiul de uzură va continua și în 2025, probabil și în 2026.
Cum vor fi convinse Ungaria și Slovacia să renunțe la petrolul rusesc
În acest context, SUA cere Europei să nu mai cumpere petrol rusesc. Pot fi convinse Ungaria și Slovacia să nu mai cumpere petrol din Rusia?
Lucrurile referitoare la Ungaria și Slovacia sunt sub semnul întrebării. Este clar că Ungaria și Slovacia, prin Orban și Fico, nu vor accepta o decizie a Uniunii Europene ca în cadrul UE să nu se mai importe petrol rusesc. În schimb, dacă la nivel bilateral Statele Unite - Ungaria, Statele Unite - Slovacia vor fi făcute presiuni, nu știu în ce măsură Orban și Fico vor rezista la presiunile care vin din partea președintelui Trump. Va fi o problemă extrem de complicată pentru ei. Pentru că, în definitiv, a nu respecta, fie și în interiorul UE, o cerință pe care Trump o va decide, că încă nu a decis-o, ar însemna o atitudine de sfidare față de Trump. Și, un asemenea lucru ar trebui să le dea de gândit celor doi.
Pe de altă parte, China este țara care cumpără cea mai mare cantitate de petrol rusesc. Va trece Trump la sancțiuni împotriva Chinei?
Este posibil, dar conform unor informații de ultimă oră, pe timpul unei vizite în perioada următoare a lui Trump în Coreea de Sud este probabilă, deocamdată, o întâlnire între Trump și Xi Jinping.
„România trebuie să se pregătească să se adapteze”
Când ne gândim însă la reducerea de fonduri alocate de SUA pentru instruirea și echiparea țărilor de pe flancul estic, ne putem întreba dacă va exista voință politică în SUA pentru a lua decizia sancționării Rusiei? Ne putem gândi chiar la o retragere de trupe americane din România?
În primul rând, măsurile vizează fondurile alocate pentru activitățile de instruire și pentru alte activități conexe achizițiilor de tehnică militară. Nu sunt măsuri din punct de vedere financiar care să ducă, cel puțin deocamdată, la o reducere a efectivelor forțelor americane prezente în România.
Privind primul punct, România trebuie să se pregătească să se adapteze, avându-se în vedere o perspectivă de diminuare a activităților comune de instruire sau o eliminare a acestor activități. Dar mai degrabă trebuie să mergem pe scenariu unei diminuări. Noi am avut exerciții de pregătire și de instruire în comun în domeniul artileriei, apărării anti-aeriene, al planificării și cooperării, al interoperabilității militare, al apărării biologice, din punct de vedere al pregătirii de leadership. Ele au vizat, spre exemplu, instruiri în comun cu structurile militare dotate cu HIMARS, din Brigada 8 Artilerie, activității care s-au desfășurat cu brigăzile constituite de către Statele Unite pentru un asemenea scop. Avem exemplul Brigăzii 4 de asistența forțelor de securitate. Și apropo de un asemenea sistem de brigăzi, ar trebui să înființeze și Uniunea Europeană pentru instruirea în continuare a armatei ucrainene. Am avut instruire în comun cu americanii când s-au realizat primele trageri reale în 2023 cu sistemele Patriot, recent în luna august un exercițiu pe linie de suport logistic desfășurat de US Army, Europe și Africa, Fire Shield s-a anumit exercițiu, desfășurat în Cincu. De asemenea, au fost activități comune pentru lupta împotriva agenților biologici desfăşurate de către specialiști militari americani și Institutul Cantacuzino. Au fost activități de instruire pentru operații maritime realizate împreună de forțele de operații speciale a României, în mod deosebit a forțelor navale de operații speciale împreună cu structuri militare americane de tip SEALS. S-au desfășurat cursuri de leadership pentru subofițeri, spre exemplu, în baza de instruire a forțelor aeriene de la Boboc.
Toate aceste programe au fost susținute financiar de către Statele Unite și ne putem aștepta la o diminuare. Pe de altă parte, am convingerea că dacă plătim noi, mergând pe principiul că Trump vrea să obțină un profit din orice, am putea să realizăm această instruire în continuare, dar nu pe banii americanilor, pentru că nu aceste sume vor fi diminuate.
Dar nu vorbim, deocamdată, de o reducere a efectivelor americane în România.
Se încarcă comentariile...
