Trump amenință cu ocuparea insulei Kharg, deși Iranul a amplasat capcane în zonă: „Nu cred că au vreo apărare. Am putea să o ocupăm foarte ușor”
0Armata SUA ar putea prelua „foarte ușor” controlul asupra insulei Kharg, un punct cheie pentru exporturile de petrol ale Iranului, a declarat Donald Trump într-un interviu acordat Financial Times.

„Poate vom ocupa insula Kharg, poate nu. Avem multe opţiuni (...) Nu cred că au vreo apărare. Am putea să o ocupăm foarte uşor”, a spus liderul de la Casa Albă în interviul citat de Agerpres, întrebat despre capacitatea de apărare a Iranului pe insula Kharg.
Insula Kharg, situată în nordul Golfului Persic, găzduiește cel mai important terminal petrolier al Iranului, prin care trece aproximativ 90% din exportul de țiței al țării, potrivit unei analize recente a JP Morgan. Zona a fost deja vizată de atacuri americane la mijlocul lunii martie.
Iranul a început să-și consolideze apărarea pe insulă
În paralel, informații apărute în presa internațională indică faptul că Iranul a început să-și consolideze apărarea pe insulă, pe fondul temerilor privind o posibilă intervenție militară americană. Potrivit unor surse citate de CNN, Teheranul a desfășurat sisteme suplimentare de rachete sol-aer portabile (MANPAD) și a amplasat capcane (mine antipersonal și antiblindaj), inclusiv în zonele susceptibile de debarcări amfibii.
Administrația Trump ar fi analizat trimiterea de trupe pentru a prelua controlul asupra insulei, ca parte a unei strategii de presiune asupra Iranului pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz. Experții militari avertizează însă că o astfel de operațiune ar implica riscuri majore, inclusiv pierderi semnificative în rândul militarilor americani. De asemenea, inițiativa este contestată inclusiv de unii aliați ai președintelui american.
Armata americană a atacat insula pe 13 martie
Anterior, pe 13 martie, armata americană a efectuat lovituri asupra insulei, vizând aproximativ 90 de ținte, inclusiv facilități militare și depozite de armament. Donald Trump a declarat atunci că infrastructura petrolieră nu a fost vizată „din motive de decență”.






















































