Tensiuni în NATO. Pentagonul analizează planuri de sancționare a aliaților considerați „necooperanți”. Reacţia Spaniei: „Nu ne facem griji”

Statele Unite ar analiza metode de sancționare a aliaților NATO care nu ar fi oferit sprijin operațiunilor americane în contextul conflictului cu Iranul. Totul a ieșit la iveală dată cu un email intern al Pentagonului.

Donald Trump. FOTO: Profimedia

UPDATE 12:55 Reacţia premierului Spaniei

Prim-ministrul Spaniei, Pedro Sánchez, a reacționat după ce președintele american Donald Trump a criticat poziția Madridului și a lăsat să se înțeleagă că Spania ar putea suporta consecințe în interiorul NATO, în urma refuzului de a pune la dispoziția Statelor Unite bazele militare și spațiul aerian spaniol în contextul războiului din Orientul Mijlociu.

Liderul spaniol a făcut declarațiile vineri, la sosirea sa la reuniunea informală a liderilor europeni desfășurată în Cipru, unde transmis că Madridul nu consideră că există motive pentru o ruptură cu Washingtonul, potrivit elspaniol.

„Din punctul nostru de vedere, nu există nicio dezbatere: ne îndeplinim obligațiile, suntem un partener loial, suntem dedicați, implicați în multe domenii și, prin urmare, nu ne facem griji”, a declarat Pedro Sánchez, subliniind că Spania își respectă angajamentele asumate în cadrul Alianței Nord-Atlantice, chiar dacă a ales să nu sprijine o posibilă acțiune militară americană în Orientul Mijlociu.

Delaraţia lui vine după ce Reuters a anunţat, citând un e-mail intern al Pentagonului, că administrația americană analizează mai multe măsuri diplomatice împotriva Spaniei, printre variantele discutate fiind suspendarea Spaniei din NATO şi chiar reconsiderarea poziției Statelor Unite față de suveranitatea britanică asupra Insulelor Falkland.

Întrebat despre aceste informații, șeful guvernului de la Madrid a precizat că autoritățile spaniole nu comentează documente neoficiale și că relația cu Washingtonul se bazează exclusiv pe pozițiile oficiale ale administrației americane.

„Nu lucrăm cu e-mailuri. Lucrăm cu documente oficiale și cu poziții adoptate în acest caz de guvernul Statelor Unite. Poziția guvernului spaniol este clară: cooperare absolută cu aliații, dar întotdeauna în cadrul dreptului internațional”, a mai spus Sánchez.

Refuzul Spaniei de a permite folosirea infrastructurii sale militare a fost justificat de guvernul de la Madrid prin respectarea normelor internaționale. Autoritățile spaniole consideră că orice implicare într-un conflict cu Iranul ar trebui să aibă o bază legală clară și să respecte dreptul internațional, iar în lipsa acesteia Spania nu poate participa, nici direct, nici indirect.

Ştirea iniţială

Conform unui oficial american care a vorbit sub protecția anonimatului, documentul reflectă nemulțumirea Washingtonului față de reticența unor state aliate de a acorda drepturi de acces, staționare și survol (ABO), considerate esențiale pentru desfășurarea operațiunilor militare, potrivit unor informații preluate de The Times of Israel.

Printre măsurile discutate s-ar afla suspendarea unor țări „dificile” din poziții importante în cadrul Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) sau revizuirea poziției Statelor Unite în chestiuni sensibile de politică externă, precum susținerea pretențiilor Regatului Unit asupra Insulelor Falkland ori statutul Spaniei în cadrul alianței.

Documentul subliniază că drepturile ABO reprezintă „baza absolută pentru NATO”, iar opțiunile menționate ar fi circulat la nivel înalt în cadrul Pentagonului. Totuși, potrivit Reuters, nu există indicii că Statele Unite ar lua în calcul retragerea din NATO sau închiderea bazelor militare din Europa.

Întrebat despre aceste informații, purtătorul de cuvânt al Pentagonului, Kingsley Wilson, a declarat: „Așa cum a spus președintele Donald Trump, în ciuda a tot ceea ce Statele Unite au făcut pentru aliații noștri din NATO, ei nu au fost alături de noi.”

Acesta a adăugat că Departamentul Apărării va asigura președintelui „opțiuni credibile” pentru a determina aliații să își respecte angajamentele, fără a oferi însă detalii suplimentare despre deliberările interne.

În paralel, Politico relata recent că administrația americană ar fi elaborat o listă în care statele NATO sunt împărțite în „aliați buni” și „aliați răi”, în funcție de contribuțiile și sprijinul acordat. Potrivit unor diplomați europeni și oficiali din domeniul apărării, această clasificare ar putea sta la baza unor viitoare sancțiuni.

Liderul american și-a exprimat în repetate rânduri nemulțumirea față de nivelul de implicare al unor parteneri NATO.

De altfel, secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a sugerat încă din decembrie o diferențiere clară între aliații care își îndeplinesc obligațiile și cei care nu, afirmând că statele „model” vor beneficia de tratament preferențial, în timp ce celelalte vor suporta consecințe.

Un diplomat european citat de Politico a rezumat situația: „Casa Albă are un document de tip ‘băieți buni’ și ‘băieți răi’, iar logica pare să fie aceeași.”