Trump ar fi întocmit o listă a țărilor NATO „cuminți” și „neascultătoare”. Presiuni asupra aliaților care nu au sprijinit operațiunile SUA în Iran
0Administrația de la Casa Albă ar fi elaborat o listă informală a statelor membre NATO, împărțite în „aliați cuminți” și „aliați neascultători”, în contextul în care Washingtonul caută modalități de a sancționa țările care nu au susținut acțiunile militare împotriva Iranului, potrivit unei analize.

Inițiativa ar fi fost pregătită înaintea vizitei la Washington a secretarului general NATO, Mark Rutte, și include o evaluare a contribuțiilor statelor membre la alianță, conform unor diplomați europeni și oficiali americani din domeniul apărării, relatează Politico.
Demersul este văzut drept un nou semnal că președintele Donald Trump intenționează să își pună în aplicare amenințările față de aliații care nu respectă pozițiile Washingtonului. În ultimele luni, liderul american a criticat frecvent partenerii NATO, inclusiv prin declarații privind o posibilă retragere a SUA din alianță sau prin inițiative controversate, precum ideea anexării Groenlandei.
Secretarul Apărării, Pete Hegseth, a sugerat încă din decembrie conceptul de „aliați model”, menționând state precum Israel, Coreea de Sud, Polonia, Germania și țările baltice drept exemple pozitive. „Aliații care nu își îndeplinesc obligațiile în materie de apărare colectivă vor suporta consecințele”, a avertizat acesta.
Surse diplomatice susțin că lista ar reflecta exact această logică, însă administrația americană nu a oferit detalii clare despre eventualele sancțiuni sau beneficii. „Nu par să existe idei foarte concrete când vine vorba de sancționarea aliaților”, a declarat un oficial european sub protecția anonimatului.
Conform purtătoarei de cuvânt a Casei Albe, Anna Kelly, frustrarea Washingtonului este legată de lipsa de sprijin din partea unor parteneri în cadrul operațiunii „Epic Fury”. „Statele Unite au fost mereu alături de aliați, dar aceștia nu ne-au fost alături în acest caz”, a transmis aceasta.
Printre măsurile analizate s-ar putea număra redistribuirea trupelor americane în Europa, retragerea exercițiilor comune sau limitarea contractelor militare pentru statele considerate „necooperante”, în favoarea celor care au sprijinit activ SUA.
În acest context, România și Polonia ar putea deveni beneficiari importanți ai unei eventuale relocări de trupe americane. Polonia găzduiește deja aproximativ 10.000 de soldați americani, iar baza aeriană Mihail Kogălniceanu din România, recent extinsă, are capacitatea de a primi efective suplimentare.
De asemenea, state precum Bulgaria au oferit sprijin logistic discret, în timp ce Spania, alături de Regatul Unit și Franța, au refuzat sau au amânat solicitările Washingtonului privind implicarea în operațiuni.
Țările baltice – Lituania, Letonia și Estonia – sunt în continuare apreciate pentru nivelul ridicat al cheltuielilor de apărare.
Cu toate acestea, ideea sancționării aliaților provoacă deja reacții critice în Congresul american. Senatorul Roger Wicker a avertizat că astfel de abordări pot afecta relațiile strategice: „Nu este de ajutor când liderii americani vorbesc despre alianțele noastre cu dispreț”.























































