Punerea sub acuzare a lui Donald Trump, test pentru democrația americană. Lista lungă de acuzații cu care se confruntă
0Singura speranță a Americii este ca Trump să se retragă din cursa electorală. Dacă va câștiga președinția în timp ce va îndura aceste probleme legale, SUA vor intra într-o criză constituțională, susține John Bolton, fost consilier pentru Securitate Națională al SUA.
Donald Trump, care a fost preşedinte al SUA între anii 2017-2021, a fost convocat joi în faţa unui magistrat din Washington D.C. pentru a i se citi capetele de acuzare după inculparea sa pentru presupusele sale încercări de a întoarce în favoarea sa rezultatul alegerilor prezidenţiale din 2020.
În acest caz, Trump a fost acuzat de patru capete de acuzare pentru presupusa sa încercare de a întoarce în favoarea sa rezultatul alegerilor din 2020, care a culminat cu atacul asupra Capitoliului comis de susţinătorii săi: conspiraţie pentru înşelăciune, conspiraţie pentru obstrucţionarea unei proceduri oficiale, obstrucţionare sau tentativă de obstrucţionare a unei proceduri oficiale şi conspiraţie împotriva drepturilor. Această punere sub acuzare se adaugă altor două cu care s-a confruntat fostul preşedinte în ultimele luni. Una dintre ele s-a produs la New York, unde Trump a fost acuzat de 34 de capete de acuzare pentru că ar fi plătit-o pe actriţa de filme pentru adulţi Stormy Daniels, cu care a avut o aventură în trecut, pentru a-i cumpăra tăcerea în timpul campaniei electorale din 2016. Se aşteaptă ca procesul în acest caz să înceapă în martie 2024. Cealaltă punere sub acuzare s-a petrecut în Florida, unde fostul preşedinte se confruntă cu 40 de capete de acuzare, între care sustragerea ilegală de documente şi păstrarea la proprietatea sa de la Mar-a-Lago a documentelor secrete cu care a plecat de la Casa Albă. În acest caz, procesul este programat să înceapă în luna mai a anului viitor. În cea mai recentă inculpare, cea din Washington D.C., nu se ştie deocamdată când ar putea începe procesul, în ciuda faptului că procurorul special Jack Smith a anunţat marţi că doreşte ca procesul să aibă loc „rapid“.
Fostul vicepreşedinte Mike Pence, rol cheie în rechizitoriu
Fostul vicepreşedinte american Mike Pence, care a zădărnicit încercările preşedintelui de atunci Donald Trump de a rămâne la putere după ce Joe Biden a câştigat alegerile prezidenţiale din 2020, joacă un rol cheie în rechizitoriul care îl acuză pe Trump de uneltire pentru fraudarea alegerilor în Statelor Unite, relatează Reuters. La 6 ianuarie 2021, rolul lui Pence era să ia parte la o datorie ceremonială la Capitoliul SUA: să certifice rezultatele alegerilor din noiembrie 2020 care au arătat că Biden l-a învins pe Trump. Trump l-a împins pe Pence să refuze să certifice rezultatele pe baza acuzaţiilor sale de fraudă electorală în mai multe rânduri, susţine rechizitoriul. Dar vicepreşedintele, care a stat alături de Trump timp de patru ani furtunoşi, a refuzat. Rechizitoriul îl descrie pe Trump făcând presiuni asupra lui Pence pentru a răsturna sau pentru a manipula rezultatele alegerilor din 2020 în mai multe ocazii în săptămânile dinaintea datei de 6 ianuarie, inclusiv în ziua de Crăciun 2020. Susţinătorii furioşi ai lui Trump au lansat o revoltă violentă pe 6 ianuarie, forţând o întârziere de câteva ore a certificării. Dar Pence şi liderii Congresului au mers în cele din urmă mai departe cu declararea lui Biden câştigător.
Fiecare punere sub acuzare a lui Donald Trump din ultimele luni a fost istorică în felul său. Dar cel mai recent act de acuzare atinge un nou nivel: acuzându-l de conspirație împotriva statului, acesta prezintă un fost președinte atât de hotărât să rămână la putere încât a pus în pericol bazele democrației americane, scrie AFP.
În rechizitoriul de 45 de pagini publicat marți, cel care rămâne favoritul republicanilor pentru alegerile prezidențiale din 2024 este descris ca fiind cel care a pus la cale un „plan criminal” pentru a împiedica o tranziție pașnică.
Pentru istoricul Jon Meacham, actul de acuzare sancționează „unul dintre cele mai întunecate episoade” din istoria americană, în timpul căruia fostul președinte „și-a pus propria ambiție mai presus de orice”. „Constituția s-a îndoit după alegerile din 2020. Nu s-a rupt. Dar asta nu înseamnă că nu se va rupe”, a avertizat el la MSNBC, subliniind miza pentru democrația americană. Singura speranță a Americii este ca Trump să se retragă din cursa electorală. Dacă va câștiga președinția în timp ce va îndura aceste probleme legale, SUA vor intra într-o criză constituțională, susține John Bolton, fost consilier pentru Securitate Națională în timpul administrației Bush.
Cei șase conspiratori de la Casa Albă
Actul de acuzare împotriva lui Donald Trump menționează „șase conspiratori”, în principal avocați, implicați în mașinațiunile sale pentru a răsturna rezultatul alegerilor americane din 2020 și a se menține la putere, potrivit unei analize AFP.
Conform tradiției judiciare americane, numele lor nu sunt dezvăluite până când nu sunt urmăriți penal, dar detaliile acțiunilor lor au permis presei și analiștilor americani să identifice cu certitudine cinci dintre ei.
Rudy Giuliani, primul pe listă
De departe cel mai cunoscut este „conspiratorul numărul 1”, Rudy Giuliani, fostul primar al New York-ului și avocatul personal al fostului președinte, care și-a condus public campania de contestare a rezultatelor în șapte state decisive.
Actul de acuzare îl descrie ca fiind „un avocat dispus să propage în mod deliberat afirmații false și să folosească strategii care nu au fost intenționate de avocat pentru campania de realegere a inculpatului din 2020”.
Singura femeie identificată printre cei șase conspiratori, „numărul 3”, avocata conservatoare Sidney Powell, a susținut teorii calificate în privat drept „nebunești” de Donald Trump însuși, care i-a transmis totuși „dezinformarea”.
Acest fost procuror federal a fost acuzat de conspirație pentru că a legat sistemele electronice legate de Venezuela și Cuba și a intentat un proces nereușit împotriva guvernatorului Georgiei pentru „fraudă electorală masivă”.
Potrivit actului de acuzare, „conspiratorul numărul 2”, specialistul constituțional John Eastman, este cunoscut mai ales pentru eforturile sale de a-l determina pe vicepreședintele Mike Pence să iasă din rolul său pur ceremonial de a certifica alegerea lui Joe Biden la 6 ianuarie 2021, intervenind în proclamarea câștigătorului.
Cu o lună înainte de această dată crucială, Trump și Eastman i-au cerut președintei Comitetului național republican să formeze grupuri de electori în favoarea președintelui în exercițiu în statele contestate, lăsând-o să creadă că aceasta era o simplă măsură de precauție în cazul în care apelurile lor legale ar fi avut succes, potrivit procurorilor.
Ei puneau astfel în practică un plan elaborat pe baza unei serii de „note redactate de conspiratorul numărul 5”, avocatul Kenneth Chesebro, care ajuta campania lui Trump în cadrul unei proceduri de renumărare a voturilor în Wisconsin .
Cum celelalte încercări de a schimba rezultatele au eșuat una după alta începând din decembrie 2020, „aceste note au evoluat treptat de la o strategie juridică de prezervare a drepturilor acuzatului la un plan corupt” de înlocuire a alegătorilor democrați cu republicani.
Susținând împotriva tuturor dovezilor că ar fi fost victima unei fraude, Donald Trump, potrivit New York Times și Washington Post, a conspirat la începutul lunii ianuarie cu Clark pentru a încerca să-l destituie pe ministrul interimar Jeffrey Rosen, care a refuzat să-l urmeze în cruciada lui.
Ideea a fost ca procurorul general interimar Jeffrey Clark să-l înlocuiască și să intervină în numele Departamentului Justiției pentru a refuza certificarea victoriei democratului Joe Biden în statul cheie al Georgiei.
A fost nevoit să renunțe la numirea lui pentru a evita o revoltă în cadrul Departamentului.
La cererea lui Trump, Clark „a încercat să deschidă anchete privind fraude electorale false și să influențeze adunările de stat prin afirmații de fraudă electorală despre care știa că sunt false”.
Doar cel de-al șaselea conspirator, descris ca fiind un consultant politic care a participat la constituirea unor grupuri frauduloase de alegători, rămâne neidentificat.
Judecătoarea Tanya Chutkan s-a remarcat prin sentințe extrem de dure
Pentru conducerea acestui dosar, a fost desemnat judecătorul federal Tanya Chutkan, care fusese numită în funcție de Barack Obama. Ea s-a remarcat drept unul dintre cei mai duri magistrați în ceea ce privește pedepsele primite de atacatorii care au pătruns în Capitoliu, pe 6 ianuarie 2021, după ce Trump a pretins că rezultatele alegerilor ar fi fost fraudate.
Chutkan a condamnat cel puțin 38 de persoane pentru infracțiunile legate de revoltele de la Capitoliu. Toți cei 38 au primit pedepse cu închisoarea cuprinse între zece zile și peste cinci ani, potrivit unei analize Associated Press a dosarelor judecătorești.
TanyaChutkan este unul intre cei 24 de judecători din Washington care au condamnat împreună aproape 600 de inculpați pentru faptele de la Capitoliu. Peste o treime dintre acești inculpați nu au primit sentințe cu închisoarea.
Alți judecători au pronunțat, de obicei, sentințe mai blânde decât cele cerute de procurori. Însă Chutkan fie a egalat, fie a depășit recomandările procurorilor în 19 dintre cele 38 de sentințe. În patru dintre aceste cazuri, procurorii nu au cerut deloc închisoare, potrivit AP. Chutkan și-a explicat deciziile și a spus că închisoarea poate fi un factor puternic de descurajare împotriva unor alte eventuale revolte.
"Trebuie să fie clar că încercarea de a răsturna, în mod violent, guvernul, încercarea de a opri tranziția pașnică a puterii și atacarea ofițerilor legii, în acest sens, vor fi tratate cu pedepse absolut dure", a spus Tanya Chutkan, la acea vreme.
Tanya Chutkan a mai pronunțat o sentință dintr-un dosar care îl viza pe Trump, în noiembrie 2021, când a refuzat cererea fostului președinte de a bloca eliberarea documentelor către comitetul din 6 ianuarie a Camerei SUA, afirmând "privilegiul executiv".
La acea vreme, Tanya Chutkan a respins argumentele lui Trump, conform cărora el ar putea avea un anumit statut privilegiat în ceea ce privește unele documente din administrația sa, chiar și după ce președintele Joe Biden a deschis calea pentru ca Arhivele Naționale să predea aceste documente. Ea a motivat că Trump nu poate pretinde că privilegiul său "există pe vecie".
"Președinții nu sunt regi, iar reclamantul nu este președinte", a scris Tanya Chutkan într-un paragraf din motivarea ei, paragraf din motivarea ei, care a rămas memorabil.
Se încarcă comentariile...
