Interviu Predicțiile lui Elon Musk despre viitor: „Banii nu vor mai conta”. Cum a fost pus în încurcătură de întrebările unei jurnaliste

Elon Musk a acordat un interviu publicației The Economist, în care a făcut noi predicții despre viitorul inteligenței artificiale și al economiei mondiale, susținând că, în doar un deceniu, oamenii nu vor mai avea nevoie de bani. Discuția s-a transformat însă într-un schimb tensionat de replici, după ce jurnalista Zanny Minton Beddoes l-a confruntat cu întrebări despre afirmațiile sale privind Europa, imigrația și activitatea sa în administrația Trump.

Directorul executiv al Tesla și SpaceX, Elon Musk. FOTO: Profimedia

La începutul interviului, directorul executiv al Tesla și SpaceX și-a reiterat convingerea că inteligența artificială va depăși capacitățile umane în următorii cinci ani și că, în aproximativ zece ani, oamenii nu vor mai controla lumea.

Musk a susținut că dezvoltarea accelerată a roboților și a inteligenței artificiale va crea o economie aproape nelimitată, în care bunurile și serviciile vor fi atât de abundente încât conceptul de bani își va pierde relevanța.

„Banii nu vor mai conta în 2036”, a afirmat miliardarul, explicând că oamenii vor avea acces la tot ce au nevoie, iar munca va deveni mai degrabă o alegere sau un hobby.

Jurnalista The Economist a insistat însă asupra modului în care un astfel de sistem ar putea funcționa în practică.

Întrebat cum ar urma oamenii să primească venituri într-o economie fără locuri de muncă, Musk a răspuns că Trezoreria ar putea pur și simplu să emită cecuri către populație.

Replica nu a convins-o pe Zanny Minton Beddoes, care a atras atenția că tipărirea banilor ar genera inflație.

Musk a respins argumentul și a susținut că, dimpotrivă, producția uriașă realizată de roboți și inteligența artificială ar putea duce chiar la deflație.

Întrebări incomode despre Europa și imigrație

Interviul a devenit și mai tensionat când discuția s-a mutat asupra activității lui Musk pe platforma X și a pozițiilor sale politice.

Jurnalista i-a amintit că promovează frecvent formațiuni de extremă dreapta din Europa și distribuie conținut controversat despre imigrație, întrebându-l cum împacă imaginea unei lumi utopice dominate de inteligența artificială cu mesajele alarmiste despre declinul Europei.

Musk a răspuns scurt că cele două perspective „nu sunt incompatibile”, fără să ofere explicații suplimentare.

Întrebat și despre acuzațiile de rasism care i-au fost aduse în ultimii ani, miliardarul a respins categoric aceste afirmații.

„Partenera mea este pe jumătate indiancă și avem împreună patru copii. Unul dintre ei poartă numele unui celebru fizician indian. Aș spune că nu sunt rasist”, a declarat Musk.

Dispută pe tema USAID și a presei

Un alt moment tensionat a apărut atunci când jurnalista a adus în discuție perioada în care Musk a coordonat Departamentul pentru Eficiență Guvernamentală (DOGE) în administrația Trump.

Ea a afirmat că reducerile operate la Agenția SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID) au avut consecințe grave asupra programelor umanitare.

Musk a negat că deciziile sale ar fi provocat victime și a susținut că atribuțiile agenției au fost doar transferate către Departamentul de Stat.

Spre finalul interviului, discuția s-a mutat asupra relației tensionate dintre miliardar și mass-media.

Musk a afirmat că peste 250 de milioane de persoane îl urmăresc pe platforma X și că este mai apreciat decât cred criticii săi.

„Cred că sunt mult mai mulți oameni care mă plac decât cei care nu mă plac. Oamenii urăsc presa mai mult decât își imaginează jurnaliștii”, a spus acesta.

În încercarea de a critica publicația britanică, Musk a întrebat de ce The Economist nu scrie despre importanța aerului condiționat în contextul schimbărilor climatice.

Jurnalista i-a răspuns că revista publicase chiar în săptămâna precedentă un amplu material pe această temă, încheind ironic: „Ar trebui să ne citiți din când în când.”