„O greșeală gravă”. Un fost ambasador american la București avertizează asupra exploatării deciziei de retragere a trupelor din România de către Putin

Într-un interviu acordat publicației Kyiv Post, Mark Gitenstein, fost ambasador al SUA în România, avertizează că retragerea trupelor americane va fi percepută la Moscova drept „un semn de slăbiciune”, cu efecte negative asupra aliaților din Europa Centrală și de Est.

Mark Gitenstein, fost ambasador al SUA în România/FOTO: Arhiva

Decizia administrației Trump de a reduce prezența militară americană în România – un aliat strategic aflat pe flancul estic al NATO, la granița cu Ucraina – a provocat o rară indignare bipartizană la Washington și critici neobișnuit de ferme din partea diplomatului Mark Gitenstein, fost ambasador al Statelor Unite la București și, până la începutul acestui an, reprezentant al SUA pe lângă Uniunea Europeană.

Într-un interviu acordat miercuri publicației Kyiv Post, Gitenstein s-a declarat în deplin acord cu îngrijorările exprimate de congresmeni și a avertizat că decizia ar putea fi interpretată, atât de Rusia, cât și de aliații vulnerabili din Europa de Est, drept un semn al ezitării americane.

„Nu am nicio îndoială că rușii vor vedea această mișcare ca pe un semn de slăbiciune și indecizie din partea Statelor Unite față de România. Și cred că este o greșeală gravă”, a spus el.

O retragere într-un moment delicat

Armata americană a confirmat miercuri că Brigada a 2-a de luptă a Diviziei 101 Aeropurtate – o forță rotațională de aproximativ 3.000–4.000 de militari, dislocată în România în 2022 – se va întoarce în Kentucky și nu va fi înlocuită.

Pentagonul a descris această măsură ca fiind o „ajustare a poziției forțelor” menită, în parte, să elibereze resurse pentru regiunea Indo-Pacific.

Fostul ambasador Gitenstein respinge această justificare, susținând că, în percepția publică, decizia nu va fi privită altfel decât ca o retragere americană într-un moment de tensiune crescută pe flancul estic al alianței.

„Așa va fi interpretată – și de români, și de ruși. Nu am niciun dubiu în această privință”, a declarat el. Gitenstein a adăugat că, pentru români, decizia va avea un impact psihologic puternic: „Având în vedere istoria lor în raport cu imperialismul rus, această mișcare le va da fiori.”

El a avertizat că efectele se vor resimți și dincolo de România: „Nu am nicio îndoială că, în toată Europa Centrală și de Est – inclusiv în Polonia sau în statele baltice – oamenii se vor întreba: Cine urmează?”

Reacții dure din Congres

Criticile nu au venit doar din partea diplomaților. Președinții comisiilor de apărare din Senat și din Camera Reprezentanților, republicanii Roger Wicker și Mike Rogers, au transmis o declarație comună prin care „se opun ferm” retragerii brigăzii americane din România.

Cei doi au avertizat că măsura – anunțată la doar câteva săptămâni după relatările privind drone rusești care au încălcat spațiul aerian românesc – „subminează descurajarea și riscă să încurajeze noi acte de agresiune rusă”.

Gitenstein a spus că este „întru totul de acord” cu poziția celor doi legislatori, adăugând: „Am fost deosebit de atent la modul în care ei au explicat cum va interpreta Moscova această mișcare.”

Referindu-se la lipsa de consultare cu Congresul, fostul ambasador – care a lucrat 17 ani în Senatul SUA – a criticat procesul decizional: „Este o mare greșeală să excluzi Congresul din acest tip de decizii. Dacă vrei ca legislativul să fie alături de tine la aterizare, trebuie să-l incluzi și la decolare.”

Ce rămâne pe teren

Deși brigada rotațională se retrage, Statele Unite vor menține o prezență militară mai redusă în România – aproximativ 1.000 de militari vor rămâne la baza navală Deveselu, unde se află sistemul de apărare antirachetă Aegis Ashore, parte a scutului defensiv al NATO.

Ministerul român al Apărării a precizat că se aștepta la această reducere, pe care o consideră „o consecință a noilor priorități ale administrației prezidențiale americane”.

Oficialii NATO au subliniat, totuși, că ajustarea nu ar trebui interpretată ca o diminuare a angajamentului SUA sau al alianței, reamintind că efectivele americane din Europa rămân mai numeroase decât înainte de 2022.

Chiar și așa, Gitenstein consideră că simbolismul deciziei este problematic: „Într-un moment în care Washingtonul susține că se opune lui Vladimir Putin și vrea să-și reasigure aliații, nu-mi pot imagina cum ar putea fi percepută o astfel de retragere.”

Retragerea trupelor americane, în contextul intensificării atacurilor ruse în Europa de Est, amplifică temerile privind capacitatea de descurajare a NATO și soliditatea angajamentului Statelor Unite pe flancul estic al alianței.