La trei ani de la invazia rusă în Ucraina, Trump deschide o nouă eră pentru Putin. Cum speră să profite liderul de la Kremlin

După trei ani de război și de izolare din partea Occidentului, președintele rus Vladimir Putin întrevede noi oportunități de a-și îndeplini agenda odată cu schimbarea puterii la Washington, relatează New York Times.

Vladimir Putin și Donald Trump vor avea o întâlnire în cursul negocierilor de pace FOTO SHUTTERSTOCK

La două zile după ce Donald Trump a câștigat alegerile prezidențiale din SUA, președintele rus a sugerat într-un discurs că întrezărește zorii unei noi ordini mondiale când a afirmat: „Într-un fel, se apropie momentul adevărului”.

În lumina evenimentelor recente, pare că nu se mai poate vorbi de un front unit împotriva Rusiei între Washington și aliații săi europeni, care încep să se îndoiască de faptul că noua administrație americană îi va proteja împotriva unei Moscove revanșarde sau chiar că va menține trupele americane în Europa. 

Trump a semnalat o apropiere rapidă de Kremlin, în timp ce i-a dat deoparte pe aliații europeni șocați și l-a atacat public pe președintele Ucrainei Volodimir Zelenski.

Este o turnură ce îl poate face să spere pe Putin că a sosit momentul schimbării echilibrului de putere în favoarea Moscovei, după ce a  pariat pe rezistența pe câmpul de luptă, în pofida presiunilor și a costurilor crescânde, așteptând ca Occidentul să cedeze în cele din urmă.

„Cred că întrevede o oportunitate reală, atât pentru a câștiga practic războiul din Ucraina, cât și pentru a îndepărta SUA nu doar de Ucraina, ci și de Europa”, apreciază Max Bergmann, analist rus la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale (Washington) și fost angajat al Departamentului de Stat în timpul administrației Obama.

„Obiectivul grandios” al liderului rus, a spus el, este distrugerea NATO, alianța militară condusă de Statele Unite, care a fost înființată după al Doilea Război Mondial în scopul de a proteja Europa de Vest de URSS.

„Cred că în acest moment totul pe masă”, a subliniat analistul.

În acest sens, deschiderea prilejuită de SUA îi poate oferi liderului de la Kremlin una dintre cele mai importante oportunități de când se află la putere în Rusia.

Ani de-a rândul, Putin a deplâns slăbiciunea de care a dat dovadă Rusia în deceniul de după căderea Uniunii Sovietice, astfel că s-a ambiționat să inverseze influența pe care Statele Unite au câștigat-o de atunci în Europa pe seama Kremlinului.

De pildă, înainte de invazia pe scară largă în Ucraina, Putin a transmis Statelor Unite și aliaților săi europeni pretenții multa mai mari decât Ucraina, propunând în esență resuscitarea sferelor de influență din timpul Războiului Rece într-o Europă împărțită între Moscova și Washington.

Astfel, a solicitat NATO să-și oprească expansiunea spre est și să se abțină să desfășoare forțe militare sau armament în țările din Europa Centrală și de Est care s-au aflat odată sub influența Moscovei.

Însă multe dintre aceste națiuni, precum Estonia, Polonia și România, sunt membre NATO de zeci de ani și ar fi dificil să fie apărate împotriva unei invazii rusești în absența unor trupe și echipamente pre-poziționate.

„În opinia lui Putin, cele mai puternice țări ar trebui să fie cele care stabilesc regulile”, a observat Angela Stent, profesor de guvernare la Universitatea Georgetown. „Țările mai mici, fie că le place sau nu, trebuie să se supună.”

Deși Rusia nu este o superputere economică, are în schimb putere dură precum „arme nucleare, petrol și gaze și un drept de veto în Consiliul de Securitate al ONU”.

Un posibil nou impuls pentru ambițiile Rusiei

La acea vreme, Occidentul a respins prompt aceste cerințe ca fiind de neconceput. În prezent însă, liderul rus este acum aproape sigur că le va putea pune din nou pe masă în negocierile iminente cu Trump, un lider american care privește cu scepticism NATO și prezența trupelor americane în Europa. Schimbarea de poziție a administrației americane a provocat o criză în rândul aliaților europeni, care sunt îngrijorați de concesiile pe care le-ar putea face acum președintele SUA.

„Se întâmplă ceva major în acest moment”, observă Lawrence Freedman, profesor de studii de război la King's College din Londra. „Acesta nu este o afacere ca de obicei. Este o administrație foarte diferită și este dificil să ne închipuim că relațiile transatlantice vor fi aceleași la final.”

Chiar dacă întoarcerea lui Trump la Casa Albă  a schimbat mediul geopolitic în favoarea lui Putin, cert este că liderul rus a suferit eșecuri serioase de-a lungul a trei ani de război, iar până acum nu a reușit să-și atingă obiectivul de a readuce Ucraina pe orbita Moscovei.

Rusia a reușit să întoarcă cursul pe câmpul de luptă, capturând aproximativ 1.500 de mile pătrate de teritorii de la Ucraina anul trecut, dar a eșuat să cucerească în întregime cele patru regiuni ucrainene pe care Kremlinul le-a „anexat” în mod oficial în 2022. Deși forțele ucrainene se clatină din cauza lipsei de personal, încă nu a existat o străpungere de amploare din partea Rusiei, care să provoace, de pildă, prăbușirea totală a liniilor ucrainene.

Câștigurile pe câmpul de luptă au venit și cu un cost semnificativ. Potrivit unor estimări, Rusia suferă pierderi de între 1.000 la 1.500 de soldați pe zi, morți și răniți.

În plus, economia de război a Rusiei e tensionată, cu o inflație de 10%, rate a dobânzilor vertiginoase și o creștere economică poticnită, în ciuda cheltuielilor uriașe pentru apărare.

Apoi, pe parcursul războiului, NATO s-a extins pentru a include alte două națiuni în vecinătate, Finlanda și Suedia, exact opusul a ceea ce și-a dorit Putin.

Ce oportunități poate avea Putin

„Dacă urmărești de la Kremlin, da, există o oportunitate, dar nu-ți pune speranțe prea mari”, apreciază Thomas Graham, de la Consiliul pentru Relații Externe și fost consilier de top pentru Rusia în timpul administrației George W. Bush. „Multe s-ar putea schimba rapid și, în ultimă instanță, nu te poți baza pe Trump”.

Pentru a pune capăt războiului, a adăugat el, în primul rând ambele părți trebuie să fie de acord cu un armistițiu de încetare a focului. Cel mai probabil, Ucraina și susținătorii săi europeni nu vor accepta pur și simplu un acord brut pe care Trump l-ar încheia Putin, în ciuda presiunii intense cu care e posibil să se confrunte din partea Washingtonului.

„Este mult mai complicat decât pur și simplu Putin și Trump să se așeze la masa negocierilor și să semneze o bucată de hârtie pregătită în principiu de Putin”, a spus analistul menționând că „nu ar deschide dopurile de șampanie la Moscova în acest moment”, chiar dacă Rusia pare să fie într-o poziție mai bună decât anterior.

În cursul discuțiilor, Trump se confruntă cu dificultatea suplimentară că Putin nu este o figură populară în rândul publicului american. Din acest punct de vedere, orice înțelegere ce poate fi percepută drept conciliată față de Kremlin s-ar putea dovedi dificil de vândut acasă, deși marea majoritate a americanilor sunt în favoarea unei încheieri rapide a conflictului.

Anul trecut, mai mult de opt din 10 americani au exprimat o viziune negativă asupra Rusiei, iar 88 la sută au spus că nu au încredere în Putin să facă ceea ce se cuvine în afacerile internaționale, potrivit unui sondaj Pew Research Center. Aproape două treimi dintre respondenți au numit Rusia un dușman al Statelor Unite.

Secretarul de stat american, Marco Rubio, care a condus discuțiile până acum, l-a calificat în trecut pe Putin drept „însetat de sânge”, „un măcelar” și „un monstru”.

Putin, însă, a beneficiat de schimbarea peisajului informațional și de o admirație crescândă în media de dreapta, condus de fostul prezentator Fox News Tucker Carlson, care a vizitat Moscova pentru a-i lua un interviu anul trecut.

În urmă cu trei ani, ucrainenii au folosit cu succes Twitter pentru a-și populariza cauza pe tot globul. Dar dezinformarea, deseori prietenoasă cu Kremlinul, a înflorit pe platformă de când Elon Musk a preluat compania.

Procurorii federali au declarat anul trecut că au devoalat o campanie rusă ascunsă pentru a răspândi mesaje favorabile Kremlinului prin direcționarea de bani către influenceri americani de dreapta printr-o companie media din Tennessee.

Țările occidentale care s-au aliniat împotriva lui Putin se confruntă cu propriile lor probleme interne. Cele mai puternice două țări din Europa continentală – Franța și Germania – sunt marcate de disfuncționalități politice de luni de zile și cunosc ascensiunea partidelor de extremă-dreaptă prietenoase cu Kremlinul, care se bucură acum de sprijinul oficialilor ruși și americani.

Secretarul apărării a ordonat liderilor înalți să înceapă procesul de face reduceri majore a cheltuielilor militare. Unii oficiali de rang înalt de la Pentagon au promovat o retragere semnificativă a forțelor americane din Europa pentru a se concentra asupra Chinei, motivând că europenii își pot gestiona propria apărare.

„Mi-aș imagina că, dacă sunt deștepți, ar adera la tactica lui Napoleon – când inamicul tău se autodistruge, nu interveni”, subliniază analistul  Graham. „Cred că aceasta ar fi abordarea în acest moment.”