Analiză Iranul, tot mai izolat financiar de SUA. Un economist explică de ce măsura poate avea efecte globale

SUA le transmit băncilor din întreaga lume că relațiile cu instituțiile financiare iraniene sancționate pot avea consecințe: implicarea în astfel de tranzacții le poate atrage sancțiuni „în orice moment și fără notificare prealabilă”, avertizează Oficiul pentru Controlul Activelor Străine (OFAC) din cadrul Departamentului Trezoreriei. Pentru analistul economic Adrian Negrescu, sancțiunile secundare americane pun instituțiile financiare străine în fața unei alegeri dificile între menținerea relațiilor cu Iranul și parteneriatul cu SUA, în contextul luptei pentru interesele energetice din regiune.

SUA a reluat un avertisment adresat instituțiilor financiare străine Foto: arhiva

Motivul sancțiunilor

Conform analistului, SUA încearcă metode mai severe să impună Iranului o blocadă economică și financiară justificată de războiul dintre cele două puteri. Scopul este tăierea surselor de finanțare ale aparatului de război iranian, care afectează economia mondială prin blocarea strâmtorii Ormuz. Sancțiunile vizează băncile care finanțează regimul de la Teheran, ca parte a unei campanii economice mai ample, dar sancțiunile financiare de acest tip nu prea funcționează.

„Blocada economică și financiară pe care americanii încearcă să o instituie împotriva Iranului este justificată din perspectiva războiului dintre cele două puteri. Este o blocadă economică menită să taie, practic, toate sursele de finanțare ale aparatului de război iranian, care, să nu uităm, afectează în momentul de față foarte puternic economia mondială prin blocarea strâmtorii Ormuz și prin toate efectele nedorite ale lansărilor de rachete în țările din Orientul Mijlociu. Altfel spus, este o blocare a conturilor sau a relațiilor comerciale cu băncile care finanțează regimul de la Teheran.

Este vorba despre o fațetă a unei ample campanii pe care americanii încearcă să o realizeze în încercarea de a câștiga acest război, nu doar din punct de vedere militar, ci mai ales economic. Miza economică este cea mai importantă în momentul de față. Probabil vor urma și alte sancțiuni. Ideea este, din păcate, că acest tip de sancțiuni financiare împotriva băncilor nu prea funcționează”, arată expertul.

De ce nu funcționează sancțiunile

Negrescu dă exemplul Rusiei pentru a ilustra cum sancțiunile pot fi ocolite prin firme fantomă, offshore-uri și criptomonede, ceea ce face urmărirea capitalului tot mai dificilă. În cazul Iranului, America încearcă să blocheze activitatea economică pentru a opri ambițiile Teheranului, dar reușita este incertă.

„Luați în considerare cazul sancțiunilor împotriva Rusiei, pe care Uniunea Europeană și alte țări din întreaga lume au încercat să le impună politicii de la Moscova, dar pe care a reușit să le evite, pentru că întotdeauna există soluții prin care poți ocoli mecanismele de sancțiune: prin firme fantomă, prin tot felul de offshore-uri și alte instituții, inclusiv prin criptomonede. Astfel, poți asigura finanțări într-o economie în care urmărirea capitalului devine din ce în ce mai dificilă”, mai spune el.

Analistul consideră că SUA încearcă, prin aceste măsuri, să limiteze activitatea economică a Iranului și să pună presiune asupra regimului de la Teheran pentru a-i tempera ambițiile. Eficiența strategiei rămâne însă incertă, întrucât sancțiunile care vizează transferurile financiare și mecanismele de finanțare pot fi ocolite relativ ușor în Orientul Mijlociu, unde funcționează rețele financiare paralele și există metode alternative, inclusiv clandestine, pentru transferul banilor între țări și regiuni economice.

SUA câștigă în orice caz

Negrescu mai arată că rezultatul strategiei americane este dificil de anticipat, însă susține că SUA are oricum avantaje economice importante. În opinia sa, Statele Unite beneficiază de pe urma vânzărilor de petrol și gaze naturale lichefiate și și-au consolidat poziția pe piața hidrocarburilor, în timp ce presiunea exercitată asupra Iranului contribuie la limitarea unor alianțe economice și geopolitice care ar putea afecta supremația dolarului, în special în comerțul cu petrol.

În acest context, conflictul depășește dimensiunea militară și devine și o confruntare economică și pentru influență. Miza pentru SUA este atât protejarea propriilor interese economice, cât și menținerea influenței în regiune și a rolului dolarului în economia globală.

Metode familiare

Precedentele Venezuela și Cuba arată cum America intervine direct pentru a contracara regimuri care îi amenință supremația, mai ales în domeniul petrolier. Cuba este izolată economic prin embargo, inclusiv electronic, impus de SUA și de țările partenere.

„Avem precedentul Venezuela, unde americanii au intervenit direct și concret de câteva ori pentru a rezolva problema unui regim care, de-a lungul timpului, ridica întrebări și amenința supremația americană în diverse domenii, mai ales în cel petrolier. Avem exemplul Cubei, care, din punct de vedere economic, este izolată în momentul de față ca urmare a intervenției americane, mai ales prin embargo-ul electronic pe care americanii și țările partenere cu Statele Unite îl impun regimului de la Havana. Altfel spus, America încearcă pe toate căile să-și impună supremația și cuvântul la nivel internațional și cred că reușește, din această perspectivă, să obțină ceea ce grupurile de lobby de la Washington își doresc: un control din ce în ce mai puternic la nivel mondial”, conchide expertul.