EXCLUSIV Coregraful Geza Poszar: „Nadia Comăneci a fost singura gimnastă care a scăpat nebătută de Bela Karolyi“
0Emigrat în 1981 în America, coregraful Geza Poszar, cel care a pregătit între 1973 şi 2002 zeci de gimnaste de top mondial din România şi SUA, de la Nadia Comăneci până la Mary Lou Retton, vorbeşte într-un interviu pentru „Adevărul“ despre metodele dure ale soţilor Karolyi şi despre scandalul Larry Nassar.
Geza Poszar trăieşte, în prezent, în Sacramento-California şi a emigrat în 1981 în SUA alături de Marta şi Bela Karolyi. Şi tot el a fost printre primii care au făcut public acum câţiva ani faptul că soţii Karolyi se purtau dur fizic şi verbal cu gimnastele. „Adevărul“ a vorbit cu Geza Poszar despre circumstanţele emigrării, despre bătăile suferite de către gimnastele din România, despre uriaşul scandal al doctorului Larry Nassar, care a agresat sexual peste 250 de gimnaste, despre cum au fost protejaţi soţii Karolyi de mai mulţi oficiali din Federaţia Americană de Gimnastică şi despre cum a fost posibil cultul tăcerii şi terorii în gimnastică decenii în şir.
Geza Poszar ne-a făcut dezvăluiri şi despre relaţia specială dintre Bela Karolyi şi Ilie Verdeţ, ca şi despre faptul că mai multe gimnaste americane i-au dat în judecată pe soţii Karolyi, acuzându-i că ştiau de comportamentul deviant al doctorului Nassar.
Documentarul „Scandal în gimnastica americană“, difuzat de câteva luni pe Netflix, continuă să facă valuri. Vorbind despre sutele de gimnaste americane agresate sexual de către Larry Nassar, medicul echipei de gimnastică a echipei SUA, documentarul face referire, în repetate rânduri, şi la soţii Marta şi Bela Karolyi, acuzaţi că au tolerat comportamentul aberant al doctorului Nassar şi că, la rândul lor, s-au purtat abuziv cu gimnastele americane. Mai mult, o parte dintre abuzurile sexuale au fost la ferma soţilor Karolyi, acolo unde era un centru de pregătire, astfel că mai multe gimnaste i-au dat în judecată pe soţii Karolyi.
Geza Poszar şi Bela Karoly au devenit inamici totali în 2000, cînd fostul coregraf a confirmat în presa americană declaraţiile ex-campioanei Emilia Eberle despre tratamentele dure la care erau supuse gimnastele sub conducerea descoperitorului Nadiei.
Născut în 1950 la Oradea, Geza Poszar a început să colaboreze din 1973 cu soţii Karolyi, având o contribuţie esenţială la succesul uriaş al Nadiei Comăneci.
„Adevărul“ a dorit un punct de vedere şi de la David Berg, avocatul familiei Karolyi, despre acuzele aduse, însă acesta nu a răspuns la e-mailul trimis încă de la începutul lunii iulie.
În 1981, aţi decis să emigraţi în America alături de Marta şi Bela Karolyi. Cât de dificilă a fost adaptarea la America? Aţi primit ameninţări sau şicane de la regimul comunist după plecare?
La început, au fost dificultăţi. A fost o coincidenţă nefastă faptul că pe 30 martie 1981, chiar în dimineaţa în care am fugit de la hotelul din Manhattan şi ne-am adăpostit la o mătuşă a Martei, preşedintele Reagan a fost împuşcat. Bela, căruia îi plăcea publicitatea, spera să avem o mediatizare mare şi o piaţă mare de unde să alegem. Numai că împuşcarea preşedintelui a acaparat presa americană. După aceea, am fost contactaţi de FBI şi ne-au spus că ne oferă protecţie până când plecăm în alt loc ca să lucrăm. Apoi ne-au dus de la New York la Washington D.C., la Departamentul de Stat, ca să îi spunem ambasadorului român că este voinţa noastră să rămânem în America şi că nu am fost plătiţi de partea americană. Ceea ce am şi făcut. Iar apoi, un arbitru internaţional de gimnastică ne-a găsit o firmă de avocaţi care avea birouri în Washington D.C. şi Los Angeles, firmă care să se ocupe de obţinerea vizelor de lucru şi apoi a green-card-ului. Eu am fost angajat în Sacramento-California, iar familia Karolyi s-a dus în Oklahoma să lucreze la universitatea de acolo. La început, cel mai neplăcut a fost că ni s-au închis telefoanele de acasă şi nu am putut să luăm legătura cu familiile. Acestea au fost primele represalii.
Sunteţi un coregraf faimos pe tot globul. Cu ce gimnaste aţi colaborat cel mai bine din România şi America?
În România era bineînţeles Nadia Comăneci, pe care eu o consideram un Mozart al gimnasticii. Nadia era un copil-minune, puteai să îi dai o idee şi îţi făcea cinci, şase sau şapte variaţii pe ideea ta, adică avea un simţ genial al mişcării. Am colaborat foarte bine şi cu Teodora Ungureanu, care era o dansatoare nemaipomenită şi avea simţul ritmului şi al dansului. În America, a fost o plăcere să lucrez cu Mary Lou Retton. Era italiancă la origini şi avea un temperament focos. Nu am văzut-o vreodată prost dispusă. Am colaborat foarte bine cu Kim Zmeskal, care a fost campioană mondială. Am avut, de asemenea, o colaborare impecabilă cu echipa SUA care a ieşit campioană olimpică în 1996. Cele şapte fete au fost numite „cele şapte magnifice“, am făcut coregrafia la toate. Am fost membru al staff-ului echipei naţionale a SUA din 1988 până în 2002. Am avut şi sala mea de gimnastică pe care am deschis-o în 1982 în Sacramento.
„Nimeni nu avea curajul să i se opună lui Bela Karolyi“
Conform presei americane, Marta şi Bela Karolyi au creat o cultură a fricii şi a tăcerii, cultură ce a făcut posibil comportamentul deviant al lui Larry Nassar. Cum a fost posibil ca o asemenea cultură a fricii şi tăcerii să reziste decenii întregi?
Am lucrat cu echipa SUA ani buni, după cum v-am spus. Eu, având şi sala mea de gimnastică, am apelat la Larry Nassar când am avut accidentări în sală. Trimiteam rezultatele RMN-ului lui Larry Nassar, iar el răspundea foarte repede. Nassar era foarte popular printre antrenori. Pe de altă parte, Bela şi Marta, încă de când lucrau în România, aveau autoritate asupra personalului medical care ne ajuta la echipă. Cât am lucrat în România timp de opt ani cu Bela şi Marta, ei au schimbat 7-8 doctori. Întotdeauna Bela încerca să forţeze doctorii pentru a-şi da acordul ca un copil să facă antrenamente, chiar dacă acel copil era mai mult sau mai puţin accidentat.
Doctorul Nassar a ştiut să intre pe sub pielea Martei şi a lui Bela Karolyi prin faptul că făcea ce doreau ei, în sensul de a le da dezlegare cât mai repede gimnastelor pentru a se întoarce la antrenamente. Multe gimnaste au făcut antrenamente fiind accidentate.
Legat de această lege a tăcerii, Bela a reuşit să îşi facă un cerc de susţinători. Vă voi da şi un exemplu în acest sens. Bela şi-a făcut puterea profesională şi politică prin Ilie Verdeţ. El l-a cunoscut pe acesta înainte de Olimpiada de la Montreal din 1976. Am fost la Centrul 23 August, unde a venit Verdeţ în vizită. Iar Bela a vorbit cu Verdeţ personal şi au descoperit că amândoi sunt din Petroşani, aşa că s-a creat o legătură între ei. Bela avea acces la Hanea, şeful de cabinet al lui Verdeţ şi ori de câte ori dorea ceva, îl chema pe tovarăşul Hanea la telefon. Iar tovarăşul Hanea dădea telefon la tovarăşul Vieru de la Federaţie şi aşa se aranjau lucrurile. Nimeni nu avea curajul să i se opună lui Bela. Şi aşa a făcut şi în America, unde a promovat-o pe o doamnă pe care o chema Kathy Kelly şi care a devenit vicepreşedinte al Federaţiei Americane de Gimnastică şi care era şi responsabilă pentru gimnastica feminină de performanţă. Femeia respectivă nu a avut la început nimic de-a face cu gimnastica, a fost secretară şi profesoară de sport. Însă Bela, prin aranjamentele cu preşedintele Federaţiei Americane de Gimnastică, cu care era bun prieten, a promovat-o pe această doamnă. Iar Kathy Kelly l-a susţinut pe Bela ani de zile. O jurnalistă din San Francisco a scris o carte-„Little Girls in Pretty Boxes”- despre metodele dure de antrenament ale lui Bela. S-a făcut şi un film apoi. Kathy Kelly a ţinut o şedinţă cu noi după apariţia cărţii, ca să ne spună ce trebuie să spunem... Bela a avut o mare priză şi un ajutor de la postul NBC. Era televiziunea care avea drepturile de transmisie de la Jocurile Olimpice. Iar Bela Karolyi era favoritul NBC pentru că era foarte volubil, avea o personalitate deosebită şi i s-a făcut cumva o cultură personală. În 2008, după ce Dominique Moceanu i-a criticat pe Marta şi Bela Karolyi, NBC a muşamalizat toată povestea. Chiar şi după scandalul cu Larry Nassar, a fost făcut un documentar în care am fost intervievat şi eu. Însă NBC nu a dat comentariile mele, şi nici pe cele ale fostei gimnaste Trudi Eberle, care a avut mult de suferit în România din cauza metodelor lui Bela.
„Bela ameninţa că îi dă în judecată pe cei ce doreau să spună adevărul“
Aţi fost printre primii care au avut curajul să vorbească despre relele tratamente aplicate gimnastelor de către familia Karolyi. Aţi primit reproşuri sau ameninţări de la familia Karolyi?
Eu am plecat în 2002 de la Colegiul de Antrenori Federali. Am avut un cantonament la ranch-ul lui Bela din Texas, după care am plecat. Cu doi ani înainte, la Olimpiada din 2000 de la Sydney, Bela a fost coordonatorul echipei SUA de gimnastică feminină, dar toată treaba o făcea Marta. Echipa a ieşit pe locul 4, iar Bela a fost criticat într-o şedinţă deschisă. Şi atunci tot Kathy Kelly a făcut o mişcare genială, spunând: „Nu vreţi pe Bela, o punem pe Marta“. Însă toată lumea ştia deja că Marta era cea activă. Când a venit Marta, am avut un conflict cu ea la Campionatele Mondiale din Belgia. Iar după aceea, am avut un alt conflict cu ei într-un cantonament în 2002, am ieşit afară din sală şi am plecat. Iar de atunci eu nu am mai comunicat cu Marta şi Bela.
Când Dominique Moceanu a confirmat maltratările la care a fost supusă, eu am susţinut-o, pentru că am fost de faţă în Japonia când tatăl ei a pălmuit-o de faţă cu Bela, după ce acesta i-a spus că e leneşă şi că s-a îngrăşat. Şi Trudi Eberle a spus povestea ei, iar ea a avut cel mai mult de suferit din cauza bătăilor primite de la Bela şi Marta. Bela a vrut să facă din ea o a doua Nadia. Iar Bela a recurs la metode foarte violente ca să o facă şi mai bună ca gimnastă. Până când să izbucnească scandalul Larry Nassar, toate aceste poveşti, toate plângerile gimnastelor au fost puse sub un fel de cenzură. Era o ceaţă a tăcerii şi totul a fost creat de Federaţia Americană de Gimnastică şi de NBC. Iar Bela Karolyi îi ameninţa că îi dă în judecată pe cei care doreau să spună adevărul.
Şi pe dumneavoastră v-a ameninţat că vă dă în judecată?
Nu, pe mine nu m-a ameninţat Bela pentru că fiica mea este avocat (râde). Ar fi fost mai greu şi pe mine nu m-ar fi costat nimic.
Aţi văzut multe abuzuri fizice şi verbale din partea familia Karolyi la adresa gimnastelor în perioada petrecută în România şi apoi în SUA?
Da, am fost cu soţii Karolyi mult timp, şapte zile din şapte pe săptămână. În afară de duminica, atunci când era doar un antrenament, în celelalte zile erau câte două antrenamente zilnic. Am văzut tot ce s-a întâmplat. Bela nu a atins-o vreodată pe Nadia Comăneci. Când o lăuda îi spunea «Grigore», iar când era nervos atunci îi spunea «Comăneci». Restul gimnastelor românce care au lucrat cu Bela au avut de suferit. Nadia a fost singura care a scăpat nebătută de Bela Karolyi.
Aţi vorbit cu soţii Karolyi despre aceste probleme?
Am vorbit des cu cei de la Federaţie. Nicolae Vieru nu îl suferea deloc pe Bela. Maria Simionescu, care era vicepreşedintele Federaţiei Internaţionale de Gimnastică, era mai diplomată, nu avea vreun interes ca aceste poveşti să iasă la iveală. Ea ştia de relele tratamente, însă nu lua vreo măsură. Toată lumea vorbea în spatele soţilor Karolyi şi toţi erau şocaţi şi foarte supăraţi de ce se întâmpla. Însă pe linia oficială nu s-a luat vreodată vreo măsură. Vieru îi spunea lui Bela: «Mai lasă-le! Nu le mai atinge chiar aşa...», însă neoficial, pe la vreo masă. În America, lucrurile s-au schimbat, pentru că soţii Karolyi nu le mai puteau agresa fizic pe gimnaste, fiindcă riscau să meargă la închisoare. Însă îmi aduc aminte că Marta i-a dat o dată cu telefonul în cap lui Dominique Moceanu. În schimb, gimnastele americane primeau nume urâte sau erau jignite. Unei gimnaste americane mai puţin talentate Bela i-a dat porecle, făcând-o „căţea“ şi în multe alte feluri. Soţii Karolyi aveau tot timpul probleme cu greutatea gimnastelor. Bela credea că fetele trebuie să fie foarte slabe pentru a putea executa cum trebuie cele mai grele elemente.
„Cea mai mare pedeapsă pentru Bela e că şi-a pierdut faima“
Care au fost primele gimnaste cu care aţi discutat despre atitudinea familiei Karolyi?
Am discutat cu părinţii lui Eberle, care mi-au zis: «Spuneţi-i dumneavoastră lui domnu Bela să nu o mai bată...». Copiii ştiau că eu văd ceea ce se întâmplă. Soţia mea era profesoara de franceză a gimnastelor de la Deva şi le aducea ciocolată, mâncare, le ajuta. Pe de altă parte, era un interes economic ca fetele să stea la lotul naţional. După Olimpiada de la Montreal au primit maşini, bani, premii. Deci copiii aduceau bani în casă. Şi ştiţi cum era situaţia în România...
Credeţi că familia Karolyi va fi pedepsită în vreun fel ca urmare a acţiunilor civile din instanţă împotriva acestora, acţiuni conform cărora soţii Karolyi ar fi ştiut de faptele lui Larry Nassar şi nu ar fi luat atitudine?
Sunt mai multe procese în care soţii Karolyi sunt acuzaţi. Însă aici în America procesele durează ani şi ani... Şi soţii Karolyi au dat în judecată Federaţia Americană de Gimnastică. Federaţia a pierdut sponsori din cauza scandalului Larry Nassar şi a dat faliment. Nu ştiu dacă fetele agresate sexual vor primi compensaţii pe măsura suferinţelor... Bela a ţinut foarte mult la renumele lui. El a făcut un fel de Walk of Fame la ranch-ul său din Texas, ca la Hollywood. El a vrut să îşi facă acolo un fel de muzeu al lui, să rămână pentru posteritate. Şi cred că cea mai mare pedeapsă pentru Bela Karolyi nu este pierderea materială, ci faptul că şi-a pierdut faima şi respectul de erou al gimnasticii şi a devenit o personalitate negativă. Şi pentru Federaţia Română de Gimnastică este o pată neagră.