Episodul uitat de americani: implicarea CIA în arestarea „teroristului“ Nelson Mandela
0În 2008, înainte de aniversarea a 90 de ani de viaţă, Nelson Mandela a primit un cadou special din partea Statelor Unite: numele său şi al organizaţiei pe care a reprezentat-o au fost şterse, după patru decenii, de pe lista CIA a teroriştilor, încheind un episod pe care autorităţile de la Washington l-au catalogat drept „o chestiune jenantă“.
Până în 2008, membrii ANC (Congresul Naţional African) aveau nevoie de derogări speciale din partea Departamentului de Stat al SUA pentru a intra pe teritoriul american, în scopul unor întâlniri sau congrese, precum Consiliul ONU.
Condolezza Rice, fostul secretar american de stat al administraţiei Bush Jr., a catalogat această situaţie drept una „ruşinoasă“.
Cu toate acestea, abia în 2008, John Kerry, senator la acea vreme, actual secretar de stat, a anunţat ştergerea numelui Mandela şi a ANC de pe lista neagră a CIA.
„Nu aveau ce să caute pe lista teroriştilor, sunt mulţumit să văd că avem o lege în acest sens“, declara la scurt timp John Kerry.
Până la sfârşitul administraţiei Reagan, în anii 80, Mandela şi ANC erau „inamici“ ai lumii democratice şi consideraţi ca atare de către Congresul american şi administraţiile prezidenţiale, susţinători ai regimului sud-african.
Declanşarea unei mişcări mondiale împotriva Apartheidului a dus la o schimbare radicală de viziune în interiorul conducerii SUA, culminând cu o amnezie generală despre susţinerea pe care SUA a acordat-o Pretoriei în episodul istoric cel mai întunecat. Revolta generală faţă de rasismul din Africa de Sud a dus la o izolare rapidă a ţării.
În 1986, Camera Reprezentanţilor cere public pentru prima dată eliberarea lui Mandela din închisoare, fiind un semnal clar că zilele regimului Apartheid erau numărate. Fostul vicepreşedinte Dick Cheney, care era atunci senator, a fost unul dintre cei care s-au opus rezoluţiei emise de Camera Reprezentanţilor, subliniind faptul că Mandela şi ANC erau pe lista teroriştilor.
Odată cu eliberarea lui Nelson Mandela din închisoare, SUA a pretins că s-a opus dintotdeauna încarcerării liderului african şi că ar fi fost de partea sa în lupta anti-Apartheid.
Mai mult, în 1990, preşedintele George Bush îl primeşte cu onoruri pe Nelson Mandela la Casa Albă. Laureatul premiului Nobel este tratat ca un erou al luptei împotriva rasimului, de către oficialii american.
Înainte de venirea lui Mandela la Washington, un reporter american adresează totuşi o întrebare incomodă, referitoare la atitudinea aleşilor american faţă de Mandela şi mişcarea sa şi implicarea CIA în arestarea sa.
Purtătorul de cuvânt al preşedintelui Bush, Marlin Fitzwater, răspunde furios, afirmând că „nu îmi place când oamenii pun sub semnul întrebării atitudinea noastră faţă de negrii sau Mandela din cauza unui incident care s-a întâmplat acum 20 de ani în altă administraţie“.
Arestarea lui Mandela în 1962, care a dus la încarcerarea sa timp de 27 ani, a fost bazată pe eforturile regimului rasist de la Pretoria susţinute şi de munca CIA. Potrivit rapoartelor publicate de-a lungul timpului, serviciile americane aveau un agent infiltrat în interiorul ANC, care livra informaţii despre acţiunile lui Mandela. CIA informa ulterior reprezentanţii serviciilor sud-africane, iar acţiunile lor combinate au condus în final la arestarea şi condamnarea sa.
Mandela era liderul Congresului Naţional African (ANC), care organizase mişcarea de rezistenţă civilă în timpul Apartheidului, şi ducea o luptă neîncetată pentru redobândirea drepturilor cetăţenilor de culoare, majoritari în statul sud-african, dar conduşi de o minoritate albă care a impus o segregare fără precedent.
Aflate în plin Război Rece, Statele Unite şi alte ţări occidentale susţineau regimul împotriva agendei de stânga a lui Mandela, considerat parte din mişcarea comunistă.
ANC a fost etichetat şi tratat drept o organizaţie teroristă şi pro-comunistă de către CIA şi ulterior, mai multe administraţii prezidenţiale, iar membrii săi au fost trecuţi pe lista „neagră“, până în 2008.
Citeşte mai multe despre Nelson Mandela:
Fostul preşedinte al României, Ion Iliescu, s-a numărat printre primii şefi de stat care l-au felicitat personal pe Nelson Mandela, după ce fostului lider sud-african i-a fost decernat Premiul Nobel pentru Pace, în 1993.
Episodul uitat de americani: implicarea CIA în arestarea „teroristului“ Nelson Mandela
În 2008, înainte de aniversarea a 90 de ani de viaţă, Nelson Mandela a primit un cadou special din partea Statelor Unite: numele său şi al organizaţiei pe care a reprezentat-o au fost şterse, după patru decenii, de pe lista CIA a teroriştilor, încheind un episod pe care autorităţile de la Washington l-au catalogat drept „o chestiune jenantă“.
VIDEO Nelson Mandela a murit. Povestea ultimului erou al planetei
Nelson Mandela a murit joi. Condamnat la aproape trei decenii de închisoare, adulat apoi de milioane de oameni, Nelson Mandela a murit la vârsta de 95 de ani. Viaţa lui seamănă cu vieţile personajelor mitologice, iar destinul său lasă o amprentă în istoria lumii moderne.
Actorii care l-au interpretat pe Nelson Mandela: „Un sfânt pentru mulţi, un erou pentru toţi“
Actorii Morgan Freeman şi Idris Elba, cei care l-au portretizat pe Nelson Mandela în filmele „Invictus/ Neînfrânt“, respectiv „Mandela: The Long Walk to Freedom/ Lungul drum către libertate“, şi-au exprimat regretele faţă de moartea primului preşedinte de culoare al Africii de Sud.
Prinţul William al Marii Britanii a aflat despre moartea lui Nelson Mandela în timp ce se afla la premiera filmului „Mandela, un lung drum către libertate“, o peliculă despre viaţa fostului preşedinte al Africii de Sud.
Nelson Mandela a murit la vârsta de 95 de ani şi a lăsat în urmă istoria unui personaj care a reuşit atenueze ura dintre negri şi albi inclusiv prin sport.
Moartea fostului preşdinte sud-african Nelson Mandela a stârnit reacţii şi în rândul politicienilor români. Pe rând, preşedintele Senatului, Crin Antonescu, premierul Victor Ponta şi preşedintele Traian Băsescu au transmis mesaje de condoleanţe.
Nelson Mandela a murit, joi, la vârsta de 94 de ani. Fostul preşedinte al Africii de Sud se afla în stare critică, iar în ultimele zile s-a zbătut între viaţă şi moarte. Mandela şi-a dedicat viaţa luptei împotriva rasismului, iar cuvintele au fost cele mai puternice arme ale sale.
În 2010, cu ocazia Mondialului de fotbal, o echipă a ziarului „Adevărul“ a vizitat locul în care omul care a învins Apartheidul a fost ţinut, precum un animal, alături de sute de alţi deţinuţi politici. Astăzi, turul insulei e făcut de cei care au fost închişi aici şi e o experienţă terifiantă şi emoţionantă în acelaşi timp.
Problemele de sănătate pe care le-a avut Nelson Mandela
În decursul vieţii sale, Nelson Mandela, fostul preşedinte al Africii de Sud, decedat joi seară la 95 de ani, a suferit mai multe intervenţii chirurgicale, necesare în urma deteriorării stării de sănătate a liderului sud-african după cei 27 de ani petrecuţi în închisoare.
Personalităţile politice din întreaga lume şi-au exprimat condoleanţele şi gândurile faţă de mortea primului preşedinte de culoare al Africii de Sud, Nelson Mandela, anunţă AFP.
Preşedintele Senatului şi liderul Partidului Naţional Liberal (PNL), Crin Antonescu, a postat un mesaj pe pagina sa de Facebook în care îşi exprimă tristeţea faţă de moartea lui Nelson Mandela, primul preşedinte de culoare al Africii de Sud, informează Mediafax.
Lumea înainte de Mandela: ce a însemnat Apartheidul
Când Warner Bros prezenta primul material video color, în Africa de Sud Apartheidul devenea legal. Când George Orwell publica romanul „O mie nouă sute optzeci şi patru”, relaţiile sexuale interasiale deveneau ilegale în Africa de Sud, iar oamenii erau mutaţi forţat pe criterii etnice. Când s-au lansat Bob Dylan şi The Rolling Stones, Nelson Mandela era arestat. Când se lansa M*A*S*H, negrii din Africa de Sud îşi pierdeau statutul de cetăţeni.
Se încarcă comentariile...
