Cum s-a descurcat Barack Obama în primele 100 de zile ale celui de-al doilea mandat prezidenţial

Odată cu sfârşitul primelor 100 de zile din cel de-al doilea mandat, rata de susţinere în rândul americanilor a preşedintelui Barack Obama a atins 47%, un rezultat slab după cum ne arată istoria recentă. Printre principalele probleme abordate de preşedintele american s-au numărat legea de control a armelor, reforma imigraţiei, drepturile minorităţilor sexuale, acordul de buget şi rata şomajului.

Controlul armelor

Cel de-al doilea mandat al preşedintelui Obama a debutat cu un eveniment tragic: uciderea a 20 de copii şi alţi şase adulţi la o şcoală elementară din Newtown, statul Connecticut. Având de partea sa majoritatea democraţilor din Senat şi sprijinul public pentru măsuri precum verificarea  antecedentelor a tuturor cetăţenilor, părea momentul ideal ca Obama să aprobe cel puţin o lege modestă privind controlul armelor, potrivit publicaţiei „The Week”.

Nu s-a întâmplat – sau cel puţin nu încă. Amendamentul Manchin-Toomey, care ar fi permis verificări amănunţite ale antecendetelor posesorilor de arme, părea legea cu cele mai mulţe şanse de a trece de Senat, însă a obţinut 54 de voturi de susţinere din minimul de 60. Obama a părut lipsit de puterea şi influenţa unui preşedinte, dovedindu-se incapabil să pună o presiune corectă asupra oficialilor americani.

Sechestrul financiar

Barack Obama a fost aspru criticat pentru semnarea unui ordin care declanşează aplicarea automată de tăieri bugetare, după ce preşedintele nu a reuşit să formuleze un plan bugetar comun cu membrii Congresului. Dispozitivul de austeritate, cunoscut sub  numele de „sechestru”, presupune tăieri bugetare totale de 85 miliarde de dolari suportate de agenţiile guvernamentale în următoarele şapte luni ale anului bugetar (până la 1 octombrie).

Sondajele de opinie realizate ulterior au arătat că americanii învinovăţesc atât Casa Albă, cât şi Congresul pentru intrarea în vigoare a sechestrului financiar. În orice caz, directiva dăunează economiei pe termen scurt şi ar putea încetini creşterea economică mondială.

Închisoarea Guantanamo Bay

Închisoarea Guantanamo Bay a existat şi în timpul primului mandat al lui Obama, însă greva foamei adoptată recent de 100 din cei 166 de deţinuţi au atras din nou atenţia internaţională asupra centrului de detenţie din Cuba.

„Cred în continuare că trebuie să închidem (închisoarea) Guantanamo. Sunt de părere că este esenţial să înţelegem că Guantanamo nu este este necesară pentru a menţine America sigură. Este scumpă. Este ineficientă. Afectează relaţiile de cooperare cu aliaţii noştri în ce priveşte eforturile în lupta împotriva terorismului. Trebuie să fie închisă”, a declarat miercuri Obama în cadrul unei conferinţe de presă.

Cu toate acestea, realitatea arată altceva: preşedintele a dovedit mai degrabă confuzie şi timiditate în faţa opoziţiei Congresului.

Drepturile persoanelor gay

Obama nu mai este politicianul care a trecut prin diferite poziţionări faţă de problema căsătoriilor gay; acesta a devenit cel mai proeminent susţinător american al drepturilor persoanelor homosexuale.

„Una dintre cele mai extraordinare măsuri de progres pe care le-am putut vedea în această ţară a fost recunoaşterea faptului că membrii comunităţii LGBT (lesbiene, gay, bisexuali şi transsexuali) merită egalitate deplină  - nu doar egalitate parţială, nu doar toleranţă, ci o recunoaştere a faptului că sunt cu adevărat parte din familia americană”, a declarat Obama vorbind despre Jason Collins, primul atlet american care şi-a recunoscut orientarea sexuală.

Imigraţia

Un grup de senatori bipartizani şi-au îndreptat atenţia înspre reforma imigraţiei la scurt timp după alegerile din noiembrie 2012. Aproximativ 71% din latino-americani au votat în favoarea realegerii lui Obama. Acest fapt combinat cu datele care arată o creştere a numărului populaţiei latine în statele americane au determinat mulţi membri ai Legislativului să ceară reformarea sistemului imigrărilor. Aceasta este o problemă sensibilă pentru aproximativ 11 milioane de imigranţi ilegali aflaţi pe teritoriul SUA, majoritatea fiind de origine latină.

După aproape cinci luni de negocieri, a fost formulată legea Securităţii Graniţei, Oportunităţii Economice şi Imigraţiei. În cazul în care va fi adoptat în forma sa actuală, urmează a fi îmbunătăţită securitatea de la graniţa Statelor Unite cu Mexicul, aplicarea unor sancţiuni mai dure pentru angajatorii americani care se folosesc de muncitori ilegali, va mări numărul vizelor acordate străinilor care intenţionează să lucreze în SUA şi va simplifica formalităţile de obţinere a cetăţeniei americane, potrivit publicaţiei „Voxxi”.