Cum ar putea războiul cu Iranul și consecințele economice ale acestuia să afecteze poziția politică a lui Donald Trump

Războiul cu Iranul este profund nepopular în rândul americanilor, iar creșterea prețurilor la petrol ar putea duce la scumpiri pe termen lung pentru consumatorii din Statele Unite.

Președintele SUA, Donald Trump/FOTO:AFP

Președintele Donald Trump rămâne încrezător în strategia sa externă, mai ales după capturarea liderului venezuelean Nicolás Maduro. Potrivit relatărilor, această operațiune i-ar fi oferit Washingtonului un control sporit asupra resurselor energetice și minerale ale Venezuelei, dar și un instrument de presiune asupra guvernului din Cuba, căruia i-ar putea limita accesul la energie.

Trump pare convins că operațiunea militară desfășurată împreună cu Israel împotriva Iranului va avea un rezultat similar. Atacurile cu rachete și drone lansate de Iran către Israel și către unele state arabe nu par să-i fi schimbat convingerea că Statele Unite pot câștiga conflictul, indiferent de modul în care ar fi definită victoria, scrie The Guardian.

Președintele a sugerat pe rețelele sociale că impactul asupra piețelor energetice va fi limitat. „Prețurile petrolului pe termen scurt, care vor scădea rapid după distrugerea amenințării nucleare iraniene, reprezintă un preț foarte mic pentru siguranța și pacea Statelor Unite și a lumii”, a scris el, adăugând că „doar proștii ar gândi altfel”.

Încrederea lui Trump este alimentată și de faptul că politicile sale economice controversate nu au provocat până acum efecte economice atât de severe pe cât anticipau unii economiști. În ciuda tarifelor comerciale extinse, a reducerilor în aparatul federal, a deportării unor lucrători imigranți și a criticilor repetate la adresa Rezervei Federale, unii analiști sugerau recent că economia americană ar putea reuși o „aterizare lină” după perioada de inflație ridicată.

Statele Unite sunt, de asemenea, printre economiile dezvoltate cel mai bine protejate împotriva unei creșteri bruște a prețurilor energiei. Importurile de petrol au scăzut semnificativ în ultimele două decenii, pe măsură ce producția internă a crescut. În același timp, gazele naturale au devenit o componentă mai importantă a mixului energetic.

În prezent, petrolul acoperă aproximativ 38% din consumul de energie al SUA, cu aproape 10 puncte procentuale mai puțin decât în timpul crizei petrolului din 1973, când statele arabe au suspendat exporturile către Washington din cauza sprijinului acordat Israelului în timpul Răzbiului de Yom Kippur. Între timp, ponderea gazelor naturale a crescut de la aproximativ 30% la 36%.

Piețele europene au reacționat puternic atunci când Iranul a restricționat traficul prin Strâmtoarea Ormuz, prin care trece aproximativ 20% din transportul global de petrol, iar îngrijorările au crescut și după ce Qatar a suspendat activitatea unor instalații de gaze naturale lichefiate. În Statele Unite însă, indicele bursier S&P 500, un indicator frecvent invocat de Trump, se menține aproape de niveluri record.

Ce ar putea merge prost

Cu toate acestea, analiștii spun că președintele ar putea întâmpina dificultăți pe plan politic. Nu din cauza unei înfrângeri militare în fața Iranului, ci din cauza opoziției publice față de război.

Conflictul cu Iranul a fost nepopular încă de la început, un fapt neobișnuit într-o țară în care opinia publică tinde adesea să susțină intervențiile militare. În plus, consecințele economice ale conflictului ar putea accentua această nemulțumire.

Deși SUA produc o mare parte din energia pe care o consumă, economia americană nu este complet izolată de evoluțiile pieței globale. Prețul petrolului este stabilit pe piețele internaționale, indiferent dacă provine din Texas sau din Orientul Mijlociu.

Prețul benzinei în SUA a depășit deja 3,50 dolari pe galon — cel mai ridicat nivel de la începutul mandatului lui Trump. Estimările guvernamentale indică faptul că prețurile ar putea reveni la nivelurile din 2025 abia în toamna anului 2027, în timp ce motorina ar putea rămâne mai scumpă cel puțin până la sfârșitul anului viitor.

Costurile mai mari ale combustibilului ar putea avea efecte în lanț în economie

Companiile de transport rutier ar putea transfera costurile suplimentare către clienți, fermierii ar putea crește prețurile alimentelor pentru a compensa cheltuielile mai mari cu combustibilul și îngrășămintele, iar companiile aeriene și comercianții ar putea fi afectați la rândul lor.

Aceste evoluții ar putea influența și rata inflației. În februarie, inflația anuală a fost de 2,4%, însă creșterea costurilor energetice ar putea împiedica Federal Reserve să reducă dobânzile în perioada următoare.

În același timp, combustibilul mai scump ar putea afecta vânzările de vehicule mari, precum SUV-urile, preferate de mulți americani.

Administrația Trump încearcă să limiteze impactul asupra pieței energetice. Autoritățile au propus, printre altele, escortarea petrolierelor prin Strâmtoarea Ormuz, relaxarea unor sancțiuni asupra exporturilor de petrol rusești și analizarea unor modalități de creștere a producției în Venezuela.

Totuși, analiștii spun că inversarea unei creșteri a prețului petrolului de asemenea amploare ar putea fi dificilă fără o schimbare majoră în conflict. Fie războiul trebuie să se încheie, fie capacitatea Iranului de a amenința transporturile petroliere trebuie redusă semnificativ.

Trump a sugerat în declarațiile publice că ar putea obține „capitularea necondiționată” a Teheranului, afirmând în același timp că războiul este „aproape complet încheiat”. Unii experți avertizează însă că distrugerea infrastructurii militare a unei țări nu garantează câștigarea conflictului pe termen lung.

Președintele ar putea alege să reducă pretențiile privind capitularea Iranului și să declare victoria pe alte baze, retrăgând forțele americane. O altă opțiune ar fi desfășurarea de trupe terestre sau continuarea bombardamentelor.

Niciuna dintre aceste variante nu promite însă o soluție rapidă, iar impactul economic al războiului ar putea persista. Pentru Trump, spun analiștii, lecția ar putea fi că succesul unor operațiuni punctuale nu garantează rezultate similare într-un conflict mult mai complex.