Anchetă în SUA pentru a afla cine a dat informaţii referitoare la programele de supraveghere a comunicaţiilor

Agenţia Naţională de Securitate (NSA) a cerut şefului Departamentului de  Justiţie, Eric Holder, să deschidă o anchetă penală pentru a afla sursa scurgerii de informaţii care a condus la divulgarea în presă a unui program strict secret de supraveghere numit PRISM.

Această cerere vine într-un context politic tensionat pentru Holder, căruia i s-a solicitat chiar demisia după ce s-a aflat că a autorizat interceptări telefonice şi supravegherea poştei electronice la Fox News şi Associated Press, şi după surgerile de informaţii privind Coreea de Nord şi un complot dejucat de CIA în Yemen-

„Îmi provoacă greaţă să văd acest lucru, din cauza ravagiilor pe care le provoacă asupra capacităţilor noastre în ceea ce priveşte colectarea de informaţii“, susţine directorul serviciilor americane de informaţii, James Clapper în interviu. „Aceste programe de supraveghere 'constituie un element cheie pentru prezervarea securităţii naţiunii noastre“, a subliniat Clapper.

Dezbaterea privind aceste programe de supraveghere „este cu două tăişuri, în măsura în care adversarii noştri (...) profită de această transparenţă“, constată directorul serviciilor de informaţii. „Atunci când vorbim, este ca şi cum ei ar merge la şcoală şi ar învăţa cum procedăm“, adaugă Clapper.

„Agenţia Naţională de Securitate (NSA) a lansat deja o procedură“ asupra acestor scurgeri pe lângă Departamentul de Justiţie, continuă responsabilul în interviu.

Sâmbătă, James Clapper a declasificat o serie de detalii privind aceste programe de supraveghere a comunicaţiilor, apărând vehement legalitatea şi utilitatea acestora în lupta împotriva terorismului şi denunţând 'dezvăluirile iresponsabile' apărute în presă.

Dezvăluirile apărute în „Washington Post“ şi „The Guardian“ au făcut lumină asupra a două programe secrete ale Agenţiei Naţionale pentru Securitate (NSA). Primul se referă la colectarea, cu începere din 2006, de la operatorul Verizon şi, foarte probabil, de la alţi operatori, a tuturor datelor de localizare şi apelare ale oricărui abonat, mai puţin conţinutul convorbirilor telefonice în SUA.

Cel de-al doilea, numit PRISM, urmăreşte supravegherea profundă şi în timp real a comunicaţiilor electronice şi informaţiilor stocate de cetăţeni străini din afara Statelor Unite pe nouă mari reţele sociale şi servicii de email şi date din lume: Microsoft (din 2007), Yahoo! (2008), Google (2009), Facebook (2009), Paltalk (2009), YouTube (2010), AOL (2011), Skype (2011) şi Apple (2012), dar nu şi Twitter.