America lui Trump este acum aliatul lui Putin. „Viitorul este al nostru și epoca de aur abia a început”

Într-o lume în care războaiele determină clar taberele, Donald Trump pare să fi ales de partea greșită a istoriei, iar efectele acestui „aliat al lui Putin” sunt resimțite tot mai acut în Europa și Ucraina, scrie politico.eu.

Președintele SUA Donald Trump și omologul său rus, Vladimir Putin/FOTO: EPA/EFE

Așa cum se întâmplă de obicei într-un război, oamenii sunt forțați să ia poziție. Iar Trump, spun mulți europeni, s-a alăturat taberei lui Vladimir Putin.

Șapte zile de intervenții prezidențiale în conflictul dintre Rusia și Ucraina au transformat în realitate coșmarurile ucrainenilor și ale multora dintre aliații lor, bulversând relația transatlantică care a stat la baza securității europene din 1945.

Politicienii europeni încep să înțeleagă cât de profund s-a schimbat lumea lor: ei trebuie acum să facă față unei Americi care este în cel mai bun caz sceptică și în cel mai rău caz ostilă vechii lumi pe care o reprezintă.

Dacă mai exista vreun dubiu cu privire la amploarea disponibilității lui Trump de a-și face dușmani în Europa, acesta a fost spulberat marți seara, când președintele a acuzat Ucraina că a „început” războiul cu Rusia. O astfel de negare evidentă a invaziei neprovocate a lui Putin din urmă cu trei ani a șocat chiar și cei mai fideli prieteni ai Americii din regiune.

„Doamne!”, a spus un oficial guvernamental britanic în privat, comentând această ieșire a președintelui.

„Alianța transatlantică s-a încheiat”

„Acum avem o alianță între un președinte rus care vrea să distrugă Europa și un președinte american care vrea și el același lucru”, observa un diplomat european în ultimele zile, sub protecția anonimatului. „Alianța transatlantică s-a încheiat.”

După aproape trei ani de sprijin ferm pentru rezistența Ucrainei sub mandatul lui Joe Biden, noul președinte de la Casa Albă împrumută acum retorica lui Putin. Într-o nouă tiradă de miercuri, Trump l-a numit pe președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, „dictator” pentru că nu a organizat alegeri și a recunoscut că nu îi pasă prea mult de rezultatul războiului.

„Acest război este mult mai important pentru Europa decât pentru noi”, a scris Trump pe rețelele sociale. „Avem un ocean mare și frumos care ne separă.”

Aceste sentimente sunt devastatoare pentru europeni, dar se aliniază cu ostilitatea constantă pe care Trump a arătat-o față de continent încă de la revenirea sa în funcție.

În prima sa lună la Casa Albă, Trump și echipa sa au anunțat taxe, au criticat de mai multe ori Uniunea Europeană ca instituție, au abandonat Ucraina înainte ca negocierile de pace să înceapă, au pus capăt angajamentelor istorice ale Americii față de securitatea europeană și l-au primit înapoi pe Putin în cercul internațional.

Conducerea SUA găsește puncte comune cu Rusia în dorința de a distruge UE

În discuțiile interne de la Bruxelles, unii diplomați încep să abordeze o idee care părea de neconceput până acum: conducerea SUA găsește puncte comune cu Rusia în dorința de a distruge Uniunea Europeană.

În timpul primei runde de discuții dintre delegațiile americane și ruse la Riad, marți, cele două părți au discutat despre „iritațiile” din relația lor, inclusiv sancțiunile impuse Moscovei ca răspuns la războiul ilegal.

Au vorbit despre oportunitățile de cooperare în domeniul energetic și al investițiilor – chiar și în condițiile în care UE a aprobat un nou set de sancțiuni împotriva Rusiei.

Noua realitate se conturează în Bruxelles: SUA pur și simplu nu mai sunt de partea noastră.

Partidele pro-europene din Parlamentul European au emis o declarație comună recunoscând amploarea crizei cu care se confruntă. Liderii Partidului Popular European, Socialiștilor și Democraților, Renew Europe și Verzii au declarat: „Europa nu mai poate conta pe Statele Unite pentru a apăra valorile și interesele noastre comune.” Țările europene trebuie acum să acționeze urgent pentru a-și asigura propria apărare, cu mai multă cheltuială în domeniul militar și un sprijin sporit pentru Ucraina, se arată în declarație.

„Securitatea Ucrainei este securitatea Europei”, au subliniat partidele. „Uniunea Europeană și statele sale membre nu au altă alegere decât să acționeze imediat, alături de NATO și aliați non-UE, pentru a investi într-o arhitectură de securitate și apărare europeană mai eficientă și integrată.”

Nu toți sunt pregătiți să accepte realitatea schimbată

În altă parte, în special în rândul partidelor ale căror politici sunt mai apropiate de Trump, cum ar fi cele ale prim-ministrului italian Giorgia Meloni, s-au manifestat disensiuni.

Un purtător de cuvânt al grupului Conservatorilor și Reformiștilor Europeni, care include și partidul Frații Italiei al Giorgiei Meloni, a explicat de ce nu au semnat declarația comună: „Nu am fost complet mulțumiți de formularea evaluării Statelor Unite în text… Acum este momentul pentru un dialog calm, măsurat și pentru soluții pragmatice.”

În Marea Britanie, fostul prim-ministru Boris Johnson, care a fost în contact frecvent cu Trump, a insistat că Europa exagerează. „Declarațiile lui Trump nu sunt menite să fie istoric corecte, ci să șocheze europenii și să îi determine să acționeze”, a spus el.

Un oficial polonez de rang înalt a argumentat, de asemenea, că Trump nu vrea să părăsească NATO sau să divizeze Europa. „El vrea ca Europa să își asume mai multă responsabilitate pentru propria securitate pentru a întări NATO”, a afirmat oficialul.

Dar chiar dacă multe dintre declarațiile lui Trump sunt doar o tactică de negociere, ce anume se negociază? În interesul cui? Și care parte este cea mai presată în acest moment? Acum, Ucraina și Europa nu sunt chiar la masa negocierilor și resimt tot mai mult presiunea, în timp ce presa rusă se laudă.

Semn că relațiile SUA cu UE sunt extrem de deteriorate, șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, nu a reușit să vorbească nici măcar cu Trump în prima lui lună de mandat. Ea s-a întâlnit cu vicepreședintele JD Vance la Paris, dar nu i-a dat nicio avertizare cu privire la faptul că Trump plănuia să inițieze discuții cu Putin chiar a doua zi.

La Kiev, Zelenski a încercat inițial să apese pe instinctele comerciale ale lui Trump, oferindu-i o parte din mineralele critice ale Ucrainei, cum ar fi litiul, în schimbul continuării sprijinului militar. Acest lucru pare să fi avut efectul opus, Trump cerând acum acces la minerale ca plată în avans pentru ajutorul pe care SUA l-a acordat deja.

Trump vrea să-l înlăture pe Zelesnki

De atunci, atacurile directe ale lui Trump asupra președintelui Ucrainei s-au intensificat. Într-o mișcare care îngrijorează profund europenii și care ar putea submina perspectiva unei democrații stabile în Ucraina, Trump cere alegeri rapide pentru a-l înlătura pe Zelenski.

Legislatorii britanici rămân optimiști că așa-numita „relație specială” dintre Marea Britanie și Statele Unite va rezista. Prim-ministrul Keir Starmer se va întâlni săptămâna viitoare cu președintele Trump.

Oficialii guvernamentali de la Londra încearcă, de asemenea, să îl trateze pe Trump ca pe un politician „tranzacțional” și speră că acesta nu va dori un acord prost în Ucraina, în care să pară că a cedat în fața Rusiei.

Adevărul este că viziunea lui Trump asupra unui „acord prost” ar putea fi foarte diferită de cea a Europei, dacă el negociază în interesul Americii așa cum o vede el – și nu în interesul securității ucrainene și europene.

James Nixey, director al departamentului Rusia-Eurasia al think tank-ul Chatham House din Londra, afirmă că Trump și echipa sa nu par să negocieze cu Putin dintr-o „poziție opozițională”.

„Realitatea este că actuala generație de republicani îi consideră pe ruși și pe ucraineni ca fiind într-un fel egali”, a spus el. „Există o modalitate de a trata cu Rusia, care nu este militară sau agresivă, și aceasta este de a da Rusiei tot ce vrea. Și poate că sunt destul de pregătiți să facă asta.”

Dacă, așa cum se tem din ce în ce mai mult oficialii europeni, alianța transatlantică este rănită mortal, cât de rău ar putea fi?

Putin are ambiții care depășesc Ucraina și vrea să extindă controlul teritorial al Rusiei asupra unei părți mari din Europa de Est, inclusiv asupra țărilor baltice care au făcut parte din fosta Uniune Sovietică, afirmă Nixey.

Cât despre relațiile SUA cu Europa, Trump a lansat deja ideea de a folosi forța militară pentru a prelua controlul asupra Groenlandei, un teritoriu danez bogat în minerale, situat strategic în Arctica. Această idee absurdă ridică perspectiva unui conflict armat între două membre fondatoare ale NATO.

Mandatul al doilea al lui Trump este abia la început. În discursul de inaugurare din 20 ianuarie, el a declarat că Statele Unite vor fi „o națiune în expansiune” care „își va recâștiga teritoriile”. „Nimic nu ne va opri pentru că suntem americani”, a spus Trump. „Viitorul este al nostru și epoca de aur abia a început.”