Alegeri SUA 2020. Ce sunt electorii neloiali şi care sunt riscurile pentru un scrutin prezidenţial

FOTO Shutterstock

Un alt potenţial risc al scrutinului prezidenţial din SUA este reprezentat de aşa-numiţi „electori neloiali” sau dezertori care ar putea vota pentru alt candidat decât cel desemnat de partidul lor în condiţiile în care preşedintele este ales de Colegiul Electoral şi nu direct prin votul popular. Alegerile din 2016 au avut cei mai mulţi electori ce au votat pentru alţi candidaţi.

Deşi este improbabil ca aceşti electori necredincioşi să întoarcă rezultatele votului popular, scrutinul din acest an din SUA este suficient de tensionat pentru a prilejui un număr crescut de voturi dezertoare, scrie Reuters.

Votul alegătorilor individuali este doar o primă etapă a scrutinului prezidenţial, următoarea fiind voturile electorilor ((538) numiţi de fiecare partid - care vor fi numărate în Congres în prima săptămână din ianuarie. Fiecare stat are un număr diferit de electori reflectat de reprezentarea respectivului stat in Congres, şi anume cel puţin unul în Cameră şi doi în Senat. Candidatul desemnat câştigător într-un stat prin votul popular câştigă şi toate voturile electorilor respectivului stat, cu excepţia statelor Nebraska şi Maine care dau voturi şi candidaţilor cu procente importante în votul popular.

Potrivit Constituţiei SUA, 538 de electori sau Colegiul Electoral aleg preşedintele SUA.

„De fapt votăm pentru aceşti electori - o listă alesă de partidele politice”, explică Robert Alexander, profesor de ştiinţe politice la Universitatea Ohio Northern citat de Fox9.

„Cercetările mele despre ultimele cinci scrutine prezidenţiale au arătat că de regulă se face lobby pe lângă electori să-şi schimbe voturile în intervalul dintre alegerile generale şi votul lor din Colegiul Electoral. Aproape toţi electorii au avut parte de asta în 2008 şi în 2016. Există şi un lobby agresiv -unii electori au raportat ameninţări cu moartea”.

Când au votat electorii neloial?

Doar rareori s-a întâmplat în istoria alegerilor prezidenţiale din SUA ca anumiţi electori să-şi acorde votul altui candidat decât celui ce a obţinut votul popular în acel stat.

Dar în condiţiile unei curse strânse, câţiva electori ar putea să aleagă această cale şi să pună sub semnul îndoielii rezultatul unui scrutin prezidenţial, scrie Reuters.

În cele 58 de alegeri prezidenţiale de până acum, din cele 23.507 de voturi ale electorilor, doar 90 au fost deviante, porivit FairVote care pledează pentru schimbarea sistemului electoral indirect.

În 1872, 63 de electori au votat pentru celălalt candidat, însă doar pentru că al lor, candidatul perdant Horace Greeley, a murit înainte de întrunirea Colegiului Electoral.

În 2016, 10 electori din şase state au dezertat - 8 împotriva candidatului democrat Hillary Clinton şi 2 împotriva republicanului Donald Trump. Cu toate acestea, niciunul nu a votat cu principalul contracandidat, ci cu alţii. Votul lor nu a avut niciun impact asupra rezultatului scrutinului: Trump a obţinut 304 de voturi în Colegiul Electoral versus 227, Hillary Clinton.

O singură dată s-a întâmplat ca un elector să-şi dea votul unui contracandidat într-un scrutin strâns, şi anume în 1796. Este vorba de Samuel Miles din statul Pennsylvania care a votat pentru Thomas Jefferson în defavoarea federalistului John Adams.

Cea mai mică diferenţă între candidaţi în Colegiul Electoral a fost în anul 2000, când republicanul  George W. Bush a obţinut 271 de voturi faţă de 266 ale candidatului democrat Al Gore. Un elector neloial deschis a fost atunci democrata Barbara Lett Simmons din statul Washington care şi-a lăsat buletinul de vot gol în semn de protest faţă de faptul că districtul Columbia plăteşte taxe federale, dar nu are reprezentare în Congres.

Dar cele mai multe voturi deviate într-un număr „anormal de mare”, scrie FairVote, au fost în 2016.

10 electori au votat atunci neloial. „Şapte au fost de succes, două republicane şi restul democrate. N-au reuşit dat pentru mulţi americani înseamnă negarea dreptului lor de a vota ce au crezut că vor obţine la începutul lui noiembrie”, spune Alexander.

Este legal?

În peste jumătate din state legislaţia îi împiedică pe electori să voteze cu un alt candidat decât cel numit de partidul lor. 15 state îi sancţionează pe electorii neloiali, inclusiv prin anularea votului şi amenzi de până la 1.000 de dolari.

O hotărâre din iulie anul acesta a Curţii Supreme a SUA a prevăzut că este legal ca statele să ceară electorilor loialitate faţă de candidatul desemnat de partidul lor.

16 state care întrunesc 191 de voturi electorale nu au impus o asemenea constrângere, printre ele fiind Illinois, New York, Texas, dar şi statul-cheie Pennsylvania.

„33 de state (plus DC) au legislaţie privind constrângeri de loialitate pentru electori, în timp ce doar 14 state au şi sancţiuni de îndepărtare a unui elector dacă votează contrar aşteptărilor. Prin urmare, în pofida faptului că majoritatea cer loialitate, mai puţin de jumătate au mijloace de forţare a electorilor să voteze pentru câştigătorul votului popular în statele lor. Asta înseamnă 121 de voturi electorale din 538. Aşa că tehnic vorbind peste 400 de electori ar putea fi devianţi dacă aleg să o facă.

Majoritatea sunt loiali ai partidului, dar ar putea avea lucruri de reproşat candidatuului partidului sau poate vor doar să profite de oportunitate ca platformă pentru chestiuni minore. Desigur puţini aleg să devieze şi mă aştept să fie puţini electori neloiali anul acesta - în mod cert nu destui încât să schimbe rezultatul scrutinului”, a explicat Alexander.

Cât de mari sunt riscurile?

În generali electorii sunt susţinători fervenţi ai candidaţilor din partidele lor, astfel că este destul de improbabil să-şi dea votul unui alt candidat, spun experţii. Riscurile cele mai mari vin din voturile electorale pe muchie unde un singur vot deviant poate decide soarta preşedinţiei.

Dacă niciunul din candidaţi nu adună cele 270 de voturi ale pragului electoral câştigătorul e decis de Camera Reprezentanţilor nou aleasă atunci când Congresul se reuneşte pentru numărarea acestor voturi, pe 6 ianuarie.

„Nu s-a mai întâmplat, dar suntem în 2020. Ar fi de preferat să evităm haosul Constituţional în aceste vremuri de dezbinare”, spune un consultant senior la Fairvote.